Iulia Isaev | sopranoStefan Doniga | pian
Recital vocal & instrumental
PROGRAMGeorge Enescu – Toccata din Suita op. 10 pentru pian;
Tiberiu Brediceanu – „Cine m-aude cântând” şi „Pe sub flori mă legănai” (texte populare);
Gheorghe Stephănescu – „O, ramâi” (versuri de Mihai Eminescu);
Sabin Drăgoi – „Crizanteme” (versuri de Victor Eftimiu);
Paul Constantinescu – „Cântec de adormit Mitzura” (versuri de Tudor Arghezi);
Remus Georgescu – Toccata din Suita a doua pentru pian;
George Enescu – Şapte cântece pe versuri de Clement Marot;
George Enescu – Pavana din Suita op. 10 pentru pian;
Claude Debussy – „Nuit d’etoiles” (versuri de Theodore de Banville);
Gabriel Fauré – „Le papillon et la fleur” (versuri de Victor Hugo);
Henri Duparc – „Chanson triste” (versuri de Jean Lahor);
Georges Bizet – „Ouvre ton coeur” (versuri de Louis Delâtre);
Francis Poulenc – „Le chemin de l’amour” (versuri de Jean Anouilh).
DESPRE "CONFLUENTE"
"Spaţiul cultural european a fost dintotdeauna unul al confluenţelor, istoria bogată şi efervescentă a acestui continent integrând, de-a lungul timpului, toate sursele naţionale individuale într-un circuit general, coerent şi extrem de fecund. Este drept că, la nivel general, se impun câteva centre de maximă importanţă şi influenţă – cum ar fi cel francez, italian, englez, german sau spaniol – care au determinat hotărâtor parcursul cultural general. Dar dincolo de această puternică influenţă exercitată asupra culturilor naţionale ale celorlalte popoare, se remarcă o permanentă fascinaţie pe care spaţiile culturale tradiţionale, mai restrânse, au generat-o, în direcţie inversă, către „marile puteri”. Se realizează astfel un flux continuu, bivalent, în care culturile naţionale se dezvoltă şi se înnobilează primind valori universle iar cele importante se imbogăţesc cu forme de expresie noi, exotice, imposibil de generat pe căi proprii.
Aplicat la nivelul culturii şi creaţiei muzicale româneşti, acest principiu devine evident începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când spaţiul principatelor române se deschide cu precădere către cultura franceză, o bogată şi importantă infuzie de elemente de diverse facturi fiind asimilate în spaţiul autohton românesc, acesta devenind – şi ramânând până azi – unul francofon. Deşi calea inversă – cea a pătrunderii elementelor specific româneşti în cultura franceză – este mai greu identificabilă în domeniul muzical, influenţa mult mai clară situându-se la nivelul filozifiei, literaturii şi ştiinţelor exacte, se remarcă totuşi în creaţiile compozitorilor francezi de secol XX tot mai frecvente detalii ritmice şi melodice specifice spaţiilor sudice şi răsăritene.
Programul acestui recital îşi propune să surprindă tocmai această „întâlnire” dintre culturile muzicale franceză şi română, pe firul unei călătorii imaginare, al unei ample parabole pornite din spaţiul eminamente autohton, pur, al ceaţiei folclorice româneşti, şi încheind în muzica franceză de secol XX. Se creează astfel o traiectorie interesantă, ce surprinde câteva etape esenţiale: folcolrul românesc în plenitudinea sa (Toccata lui Enescu, cântecele de Brediceanu), apariţia influenţelor muzicii romantice franceze (liedurile de Stefănescu şi Sabin Drăgoi), orientarea către modernitate (Paul Constantinescu şi strălucitoarea Toccată de Remus Georgescu). Apare apoi puntea evidentă către cultura franceză prin cele şapte bijuterii compuse de George Enescu pe versurile lui Clement Marot, prin influenţa evidentă a impresionismului francez din Pavana din Suita op. 10, pentru a încheia plonjând în cultura franceză autentică, brăzdată chiar de influenţe din ce în ce mai occidentale (Bizet, Poulenc).Sunt coordonatele simbolice şi limitate ale unei confluenţe spirituale mult mai ample şi mai profunde, atât de adânc înscrise în esenţa noastră încât astazi, doar prin exerciţiul unor asemenea peripluri imaginare, o mai putem identifica. Ea există însă în fiecare dintre noi şi ne defineşte, fiind parte din ceea ce suntem astăzi, fiinţe moderne şi complexe."
Ştefan Doniga
Intrare gratuita.[08.09 : REZERVARI INCHISE]
[UPDATE] :
Iulia Isaev, soprana, despre concert : "Revin la Paris, de fiecare data, cu bucurie, simtind parca cum locul acesta imi rezerva mereu placerea de a descoperi lucruri minunate. Recitalul de marti, 9 septembrie, nu a facut exceptie, oferindu-mi revelatia unei sali fascinante, plina pana la refuz de un public entuziast si generos, incantat sa primeasca bijuteriile muzicale pregatite si oferite alaturi de pianistul Stefan Doniga. Multumiri si felicitari echipei ICR Paris pentru organizarea impecabila a acestui eveniment".
Stefan Doniga, pianist, despre concert :
"La finele recitalului din 9 septembrie de la Palatul Behague am realizat, cu incantare, un lucru surprinzator: conceptul, abstract si metaforic, in baza caruia a fost conceput programul muzical -si anume cel al confluentei - a guvernat, de fapt, la propriu, intreaga desfasurare a evenimentului, fiind poate chiar cheia reusitei acestuia. Astfel, o frumoasa idee a echipei manageriale a Operei Nationale Bucurestene, alaturi de efortul organizatoric al unei echipe minunate - cea a Institutului Cultural Roman de la Paris, prezenta unui public cald si generos intr-o sala deosebit de interesanta, placerea si onoarea companiei, pe scena, a unei artiste exceptionale - soprana Iulia Isaev, iata elementele unei fericite confluente in care am avut bucuria sa ma gasesc. O experienta memorabila, incantatoare".
