Proiectul „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naștere” este dedicat unei personalități de prestigiu a literaturii române a secolului al XX-lea, cu o contribuție majoră la dezvoltarea limbajului liric românesc, a cărui operă a avut un larg ecou internațional.
În data de 2 aprilie 2013, orele 18:30, la sediul ICR Lisabona precum și, simultan, la București şi în filialele ICR din țară şi din străinătate, va avea loc vernisarea expoziției omagiale Nichita Stănescu, realizată de criticul Ioan Cristescu și de graficianul Mircea Dumitrescu. Expoziţia de la sediul ICR Lisabona se compune din panouri cu versuri de Nichita Stănescu traduse în portugheză de Caetano Waldrigues Galindo, Daniel Falkemback Ribeiro şi João Monteiro, la care se adaugă alte traduceri în limbile franceză şi engleză. Vernisajul va fi completat de recitarea în portugheză a poemelor.
Recitările şi vizionarea expoziţiei vor fi însoţite în ziua vernisajului de un fundal sonor constituit din piese muzicale pe versuri ale marelui poet.
Actriţa de origine română Luminiţa Pereira va interpreta Lupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de „tu”/A luta de Jacó contra o anjo ou sobre a idéia do "tu" (trad. Caetano Waldrigues Galindo), Bazorelief cu eroi/Baixo-relevo com heróis (trad. Daniel Falkemback Ribeiro), Nelinişti/Inquietações (trad. João Monteiro), Rugăciune/Oração (trad. João Monteiro) şi Autoportret/Autorretrato (trad. João Monteiro).
Serata se va încheia cu o evocare a lui Nichita Stănescu realizată de către directorul ICR Lisabona, dl Daniel Nicolescu.
Proiectul de la Lisabona îşi propune încurajarea traducerilor din opera lui Nichita Stănescu, aproape inexistente în Portugalia, dar care au stârnit interes în Brazilia.
Nichita Stănescu (31 martie 1933-13 decembrie 1983) este autorul unui număr de 23 de volume de versuri. A primit în anul 1976 Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“ al Universităţii din Viena pentru întreaga activitate poetică. În anul 1979 a fost propus pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură figurând astfel, în anul 1980, alături de Odisseas Elytis, Max Frish, Leopold Sedar Senghor şi Jorge Borges pe lista nominalizaţilor Academiei Suedeze pentru această distincţie. În primăvara anului 1982 i se decernează Marele Premiu „Cununa de Aur“ la Festivalul Internaţional de Poezie de la Struga (R.S.F.I.), pentru volumul „Dreptul la timp“.
