Cartea săptămânii: Matei Vișniec, „Negustorul de începuturi de roman”

Dragi cititori,

Din aprilie și până în octombrie vă invităm la o paradă săptămânală a celor mai noi cărți românești, traduse în Polonia. Pe scena intitulată „Cartea săptămânii” vor urca pe rând, o dată la șapte zile, vedetele sezonului, proaspete și pline de vervă, însoțite de garderoba special pregătită pentru show.

În acest an, în sezonul primăvară-toamnă se poartă cărțile românești! Lungi, scurte, vesele sau mai puțin, serioase, visătoare, colorate, monocrome – combinațiile sunt nesfârșite, iar libertatea abolută!

Spectacolul literar a început!

NEGUSTORUL DE ÎNCEPUTURI DE ROMAN
Autor: Matei Vișniec
Versiunea românească: Editura Polirom, Iași, 2013
Versiunea poloneză: Editura Universitas, Cracovia, 2018
Seria „Rumunia dzisiaj/România astăzi”, readctor: Jakub Kornhauser
Traducerea în limba polonă: Joanna Kornaś-Warwas

„Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societății de consum, este mai mult decât obsedat de începuturi, el are o foame de începuturi. Nimic ontologic sau metafizic în goana sa după începuturi, ci doar o fugă de responsabilitate, o evitare a implicării în profunzime, o plăcere de a surfa pe suprafața vieții. Societatea apasă butonul fast-forward din ce în ce mai des, refuzând să înfrunte dificultățile inițierii treptate. Facem copii, dar nu mai avem răbdare să-i educăm. Cumpăram lucruri de care ne plictisim imediat. Declanșăm revoluții, dar nu mai avem energia de aconstrui societăți juste și trainice pe ruinele emoțiilor inițiale… Oare ce ne lipsește în această lume ca să fim atât de dispuși să luăm totul de la început, iar și iar, cu un fel de veșnică speranță că secvența următoare va fi mai bună, eventual mai distractivă, mai excitantă? Hollywood-ul a înțeles demult acest lucru și în filmele sale, la fiecare 45 de secunde, intervine o nouă descărcare de adrenalină, întreaga narațiune este o succesiune de începuturi nervoase…
Iată punctul de plecare al romanului meu, în care încerc să observ evoluția unui nou tip de drog social: dependența de iluzia începutului. Și de ce să nu scriu, într-o lume în care doar începuturile sunt tentante, un roman format numai din începuturi?” (Matei Vișniec)

Am reușit să vă stârnim curiozitatea?
Vă invităm la lectura unui fragment din carte:

„- Prima frază a unui roman trebuie să conţină ceva din energia unui strigăt inconştient care provoacă o avalanşă... Trebuie să fie o scînteie care declanşează o reacţie în lanţ... Iată din ce motiv prima frază nu este niciodată una inocentă. Ea conţine în sine, în germene, întreaga poveste, întregul conflict. Prima frază este ca un embrion doldora de posibilităţi, ca un spermatozoid norocos, dacă îmi permiteţi această comparaţie... Ha, ha...
Ascultam aceste cuvinte oarecum din politeţe, dar de fapt eram aspirat de alte gînduri. Avusesem, în timpul nopţii, un vis bizar, aproape un coşmar : mă visasem întocmind o listă cu marile probleme ale umanităţii (crize, războaie, epidemii, catastrofe), dar nu reuşeam să stabilesc o justă ierarhie între ele şi atunci le mutam mereu de pe un loc pe altul, problema numărul unu trecea pe locul patru, cea de pe locul cinci pe locul doi şi aşa mai departe” [citește mai departe aici]

Matei Vișniec
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul. Mai târziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filozofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de Luni, condus de criticul Nicolae Manolescu. Cîştigător al Concursului Editurii Albatros în 1980, debutează cu volumul de versuri La noapte va ninge. A publicat poezie, romane, eseuri, piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa, iar din 1990 este jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, şi-a desfăşurat activitatea între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse şi jucate în peste 30 de ţări. A primit numeroase distincţii, începînd cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, în 1984, pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai.A obţinut printre altele: Premiul Academiei în 1998 şi Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate în 2015. În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul Presei la Festivalul Internaţional de Teatru de la Avignon. În 2009, Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD) îi acordă Premiul European, iar în 2016, romanul Negustorul de începuturi de romanprimeşte Premiul Jean-Monnet pentru literatură europeană.

Joanna Kornaś-Warwas(traducătoarea cărții în limba polonă)
Traducătoarea în limba polonă a celor mai apreciați scriitori români, printre ei Max Blecher,Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Matei Vișniec, Varujan Vosganian.În 2016 a primit Premiul pentru traducere „Poetul European al Libertății 2016” pentru versiunea poloneză a volumului Anei Blandiana, Patria mea A4, și Premiul Literar al Europei Centrale „Angelus” pentru traducerea Cărții șoaptelor, de Varujan Vosganian. În 2017 a fost laureata Premiului pentru Traducere al revistei cultural-literare „Observator cultural”. În anul 2018 a fost nominalizată, alături de Jakub Kornhauser, la Premiul pentru traducere „Poetul European al Libertății” pentru traducerea volumului Falsul Dimitrie, de Dumitru Crudu.

Ce scriu pasionații lecturilor despre Negustorul de începuturi de roman:

„Fascinație abolută. E unica formulă prin care pot exprima complexul de emoții care m-au însoțit la lectura acestui roman neobișnuit al scriitorului român stabilit în Franța, încă prea puțin cunoscut pe Vistula. Ce este această lucrare atât de atent gândită și revoluționar construită? Pe scurt, este un joc literar scris pentru mai multe voci, care atrage într-un labirint romanesc compus din vase comunicante, la rândul lor alte începuturi de roman. În același timp este o carte apărută din pasiunea pentru literatură, care caută în profunzimea acesteia, încercând să dezvăluie straturile formatoare ale conștiinței noastre literare. […] Sper că (și fac aici trimitere la unul dintre motivele romanului) Matei Vișniec va fi primul scriitor român care va primi Premiul Nobel. Câteva cărți similare și Academia Regală din Stokholm nu va avea nici o îndoială.”

„Zdrobitor de creativ. Iar anumite fragmente sunt scrise cu atâta rafinament, încât îți vine să citești capitolul de câteva ori. Un deliciu!”

„O carte care sporește în om senzația încântării, care se citește cu sufletul la gură și cu dorința de a nu se termina niciodată! Un roman multifațetat despre dependența de iluzia începutului. Autorul îl aruncă pe cititor fără nici un avertisment în avalanșa experiențelorintersubiective, iar receptorul rămâne complet lipsit de apărare în fața acestei „făpturi” textuale. Țesătura literară pulsează, e răsfirată și nomadă, dar (mai presus de orice) e un întreg incomplet. Senzația deconstrucției, a caracterului decompozițional, este scoasă în evidență uneori de distopia narativă. Autorul revine astfel la legendarele metode de construcție a subiectului ale experimentaliștilor francezi, care reprezintă pentru Vișniec un important nucleu al povestirii. „Mă limitez la eclectism, deci mă constitui din nou” - pare să strige scriitorul. Pentru mine e un roman total. Există în el ceva din nonșalanța vechilor ritualuri, din afirmarea cotidianului artistic, atunci când te așezi cu cartea în mână în fotoliu, îți aprinzi o țigaretă și îți urci propria existență pe piedestal. Nu putem să-i negăm autorului două lucruri – vrednicia în atenția acordată detaliilor și priceperea în dezorientarea literară. Cu adevărat, modul de producere a confuziilor este aici extraordinar. Romanul e în esență despre noi toți, despre materia umană compusă din suflet și carne, din sacru și profan, eros și psyche. Plăcerea intelectuală vine aici din participarea la poveste, din faptul că îi aparținem.”

O carte absolut perfectă, v-o recomand!”

Vă invităm pe pagina editurii Universitas
a editurii Polirom (pentru varianta originală a cărții, în limba română)
și pe pagina de Facebooka Institutului Cultural Român de la Varșovia.