În perioada 5 iunie – 5 iulie 2025, spațiul expozițional Lombardi Kargl din Viena găzduiește proiectul „JOY #1: spaces of being-in-common”, curatoriat de Adelina Luft.
JOY #1 propune „bucuria” ca formă de rezistență colectivă, convivialitate și coexistență în fața extremismului de dreapta, a marginalizării culturale, crizei ecologice și economice și face parte din platforma de intervenții curatoriale „17 (Joy)”, inițiată de curatorul ceh Jen Kratochvil.
Expoziția reunește cinci inițiative independente provenite din Europa Centrală și de Est — sessi space (Brno, Cehia), What Could Should Curating Do (Gornja Gorevnica, Serbia), Krater(Ljubljana, Slovenia), Stațiunea Experimentală de Cercetare a Artei și Vieții (Siliștea Snagovului, România), Koletif Kaorle (Viena, Austria) — care toate activează la intersecția dintre artă, ecologie și organizare comunitară.Aceste organizații propun modele de conviețuire și regenerare care transced formatul clasic al instituțiilor culturale. Curatorierea urmează o logică transparentă, colectivă și descentralizată: materialele sunt selectate în colaborare cu participanții, iar forma de prezentare reflectă modul lor de lucru - contextual, lent și cooperativ.
Adelina Luft este o curatoare româncă independentă, organizatoare de evenimente culturale. Și-a dezvoltat practica în Yogyakarta (Indonezia) de-a lungul unor linii de gândire decoloniale și moduri de lucru care favorizează procesele, colaborarea și interdisciplinaritatea. Din 2021 este stabilită în București, unde a inițiat diverse proiecte, printre care We Are Here to Stay cu imigranți/refugiați arabi (în parteneriat cu Muzeul Țăranului Român și MNTRplusC), sau expoziția de grup Ecologies of Repair la GAEP. În prezent este colaborator la tranzit.ro/București și co-curator al Bienalei Jogja Equator 2023, unde anterior a îndeplinit diverse roluri pentru edițiile din 2017 și 2015. Adelina are un masterat în studii de arte vizuale de la Universitatea Gadjah Mada (Yogyakarta).
Stațiunea Experimentală de Cercetare a Artei și Vieții este un proiect colectiv al unui grup de lucrători culturali care, împreună cu Asociația Tranzit RO, administrează un teren în satul Siliștea Snagovului, la 40 km nord de București, capitala României. Stațiunea își propune, printr-un proces deschis și participativ de construcție și contextualizare, să devină un loc de cercetare și/ sau de locuire, situat într-o narațiune post-dezvoltare și bazat pe principii ecologice și etice. Ca prototip pentru modul în care o instituție culturală ar putea funcționa într-un mod durabil, Stațiunea provoacă artiștii să gândească conceptul operei lor în conformitate cu producția materială.
ssesi este o organizație culturală care abordează diferite discipline, aflată pe dealurile abrupte ale râului Svratka din Brno, Cehia, pe terenul fostelor grădini comunale care sunt acum împădurite. Aceasta conectează artiști, arhitecți, oameni de știință din domeniul mediului și publicul implicat în contextul fostelor grădini urbane. Principiile fondatoare propun crearea și menținerea unor spații sigure, incluzive și lipsite de prejudecăți pentru explorarea deschisă, încurajarea schimburilor interdisciplinare vii și reinventarea, activarea spațiului public prin virtuțile spiritului, jocului și empatiei.
What Could Should Curating Do a fost înființată în 2018 și s-a dezvoltat pornind de la un program educațional anual pentru artiști și curatori, ca o propunere de învățare colectivă a metodelor de instituire. Obiectivul principal al WCSCD este un program educațional despre decolonizarea modurilor de relaționare în cadrul artelor. What Could Should Curating Do from 2023 a demarat un proces autoreflexiv de dezvoltare a unui model de instituție între ecologiile urbane și rurale legate de parcela de teren din centrul Serbiei cu întrebarea: Ce înseamnă pentru o instituție de artă să devină custodele terenului?Care sunt practicile durabile care reflectă practica îngrijirii terenului și a îngrijirii culturii?
Krater este un spațiu de producție emergent pentru practici transdisciplinare, care s-a dezvoltat dintr-un șantier neglijat, asemănător unui crater, din apropierea centrului Ljubljanei. Stațiile de producție specifice locului - atelierul de fabricare a hârtiei, atelierul de lemn - care constau în spații de atelier cu acces liber, în continuă evoluție - sunt stabilite pentru a crea un dialog cu scoarța sărăcită a pământului colonizată de plante invazive și sălbatice. Inspirându-se din capacitățile de regenerare ale acestor specii pioniere, trei organizații - Trajna, Asociația Slovenă pentru Permacultură și prostoRož - sunt pregătite să gândească materiale, practici și alianțe ecologice care invită comunitățile urbane să își deschidă din nou ochii către pământ și către ceilalți. În acest fel, Krater invită la reinterpretarea terenurile pustii ca grădini spontane în care oamenii și plantele se împrietenesc, lucrând împreună pentru a construi un viitor mai interconectat.
Kollektiv Kaorle, fondat în 2020, este un colectiv multidisciplinar dedicat creării de spații democratice și promovării unui mediu urban mai incluziv și durabil. Combinând munca urbană și culturală participativă cu practicile artistice și cercetarea, colectivul inițiază proiecte comunitare care generează sinergii sociale și culturale. Prin producția culturală și artizanală și activarea spațiilor publice, Kollektiv Kaorle își propune să promoveze comunitatea, schimbul interdisciplinar și discursul cotidian despre modul în care dorim să trăim împreună.
Expoziția poate fi vizitată în spațiul expozițional Lombardi Kargl, pe Schleifmühlgasse 17,de miercuri până vineri între orele 13:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 16:00.
Intrarea este liberă.
Partener: Institutul Cultural Român de la Viena
