Intitulat „Românii și Primul Război Mondial. Abordarea crizei. Evitarea războiului. Pregătirea beligeranței”, simpozionul propune un moment de reflexie comparativă asupra experienței războiului în Europa, cu precădere asupra României şi arealului balcanic. Compararea cazului românesc cu realități politice şi teritoriale diferite poate reprezenta un stimul în evitarea viziunilor tradiționale şi stereotipe.Simpozionul va fi împărțit în două secțiuni: cea dedicată aspectelor politico-sociale-militare şi cea privitoare la relațiile internaționale. Scopul simpozionului este de a reevalua, în mod critic, perioada neutralității şi angajamentul belic românesc, plasându-le la locul cuvenit în contextul desfăşurării Primului Război Mondial şi examinând diferite aspecte privitoare la România şi la teritoriile locuite de români, de la declararea neutralității până la încheierea războiului.
Participanți: Francesco Guida (Universitatea Roma TRE), Ioan Bolovan, Oana Tamaş (Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj-Napoca), Alin Matei (Universitatea București), Antonio D’Alessandri (Universitatea Roma TRE), Raluca Tomi (Academia Română – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București), Emanuela Costantini (Universitatea din Perugia), Claudiu Lucian Topor (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași), Daniel Cain (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași/Academia Română – Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti), Gianluca Volpi (Universitatea din Udine), Ion Cârja (Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj-Napoca), Paolo Tomasella (Centrul regional de catalogare şi restaurare a bunurilor culturale Friuli Venezia Giulia), Ana Victoria Sima (Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj-Napoca), Stefano Santoro (Universitatea din Trieste) şi Ioana Ignat (Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj-Napoca).
Temele abordate în cadrul simpozionului vor fi:
− evoluția istoriografiei românești cu privire la Primul Război Mondial în ultimele decenii și prezența României în istoriografia occidentală care tratează acest subiect în ultimii 20 de ani;
− neutralitatea României şi atitudinea principalelor puteri beligerante;
− importanța intervenției militare a României în evoluția europeană a războiului;
− realitățile Vechiului Regat şi ale Transilvaniei austro-ungare în timpul neutralității şi a războiului, cu privire specială asupra structurilor instituționale, asupra sistemului parlamentar, a curentelor de opinie, asupra presei şi asociaţiilor;
− mişcarea naţională românească şi rolul său central în propaganda de susținere a intervenției în război;
− experiența belică a românilor pe diferitele fronturi europene: cazul românilor transilvăneni;
− interferențele şi convergențele italo-române în timpul Primului Război Mondial.
Sediile de desfășurare a manifestării științifice: sălile Museo Palazzo Grimani (Ramo Grimani – Castello 4858, Veneţia) orele 9.30–13.00 şi sala „Marian Papahagi” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (Campo S. Fosca – Cannaregio 2214, Veneţia), orele 15.30–19.00.
