Conferința Internațională „Romanitatea Orientală și Italia din Antichitate până în secolul XX” - Ediția a VII-a

Conferinta Internationala Romanitatea Orientala si Italia din Antichitate pana in secolul XX - Editia a VII-a Conferinta Internationala Romanitatea Orientala si Italia din Antichitate pana in secolul XX - Editia a VII-a Conferinta Internationala Romanitatea Orientala si Italia din Antichitate pana in secolul XX - Editia a VII-a Conferinta Internationala Romanitatea Orientala si Italia din Antichitate pana in secolul XX - Editia a VII-a

Conferința Internațională
Romanitatea Orientală și Italia din Antichitate până în secolul XX
Ediția a VII-a



Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de Istorie; Universitatea din București – Facultatea de Istorie; Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie-Filosofie, Università di Roma La Sapienza, Università di Vienna, l’Associazione Italiana di Studi di Storia dell'Europa Centrale e Orientale (AISSECO), organizează în zilele de 14-15 octombrie 2025, sub patronajul Asociației Internaționale de Arheologie Clasică, al Academiei Române și cu sprijinul Institutului Cultural Român, a șaptea ediție a conferinței internaționale „Romanitatea Orientală și Italia din Antichitate până în secolul al XX-lea”.

Conferința este deja un eveniment recurent în calendarul evenimentelor științifice ale reprezentanței, prima ediție având loc în zilele de 17-18 iunie 2019, cea de-a doua în zilele de 10-11 decembrie 2020, cea de a treia în zilele de 18-19 octombrie 2021, cea de-a patra ediție, dedicată centenarului Școlii Române de la Roma (1922 -2022), în zilele de 2-3 noiembrie 2022, cea de-a cincea ediție în zilele de 18-19 octombrie 2023, cea de-a șasea ediție în zilele 16-17 octombrie 2024.

Romanitatea orientală s-a format către sfârșitul Republicii romane și începutul Principatului, atunci când contactele deja existente între locuitorii peninsulei italice și populațiile din Balcani au căpătat forme juridice, îndeosebi prin transformarea teritoriilor balcanice în provincii romane. De-a lungul secolelor, această romanitate a menținut (cu intensități variabile) legăturile cu comunitățile italice, izvoarele literare, epigrafice, arheologice, iconografice ilustrând aceste conexiuni în multiple conotații istorice (politice, militare, economice, culturale, religioase etc.). Motivația organizării acestei conferințe și garanția succesului său într-o formulă anuală derivă, pe de o parte, din faptul că tema suportă o tratare practic inepuizabilă, multi- și interdisciplinară, iar pe de altă parte sunt date de diversitatea tipologică a izvoarelor, insuficient cercetate și, iarăși, susceptibile de noi interpretări sau abordări metodologice. Pot fi invocate pentru început izvoarele arheologice abundente, cu extensiile lor epigrafice sau numismatice, iconografice însoțind romanizarea directă a spațiului balcanic și carpato-dunărean în epoca Principatului și în Antichitatea târzie, iar mai apoi sofisticatele relații politice ale lumii medievale occidentale și în speță ale Italiei cu Țările Române. Este etapa de afirmare politică, istorică, artistică a identității comune, în jurul conceptului de latinitas. Pentru secolele XIX-XX, tot mai diversele forme de interacțiune sunt reflectate în multiple tipuri de surse, mergând de la arhive de toate genurile, precum cele diplomatice, politice și comerciale, până la presă și producție artistică. Un segment aparte îl poate constitui epoca post-Război Rece și apartenența României și a Italiei la NATO la UE. Și în acest ultim punct, construcția identitară europeană, colaborarea în interiorul proiectului european, provocările de securitate cu care se confruntă UE și Alianța Nord-Atlantică, fenomenele migrației sau terorismului, în care expertiza ambelor comunități academice este foarte solidă, își pot afla tratarea potrivită în formula conferinței propuse de către cele mai importante trei instituții de învățământ superior din România.

Conferențiarii ediției din acest an:

Chiara Cenati, Univ. din Viena
Ivana Kosanovic, Institutul de Arheologie din Belgrad
Gian Luca Gregori, Univ. La Sapienza din Roma
Alessandro Teatini, Univ. din Sassari
Livio Zerbini, Univ. din Ferrara
Ivan Gargano, Institutul de Arheologie din Belgrad
Alexandru Ratiu, Muzeul Național de Istorie a României
Florian Matei-Popescu, Univ. din București
Ioan-Carol Opriș,Univ. din București
Rada Varga,Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Sorin Nemeti,Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Annamária-Izabella Pázsint, Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Roxana-Gabriela Curcă, Univ. „Al. I. Cuza” din Iași
Claudia Tărnăuceanu, Univ. „Al. I. Cuza”din Iași
Ana Odochiciuc, Univ. „Al. I. Cuza” din Iași
Lucretiu Mihailescu-Birliba, Univ. „Al. I. Cuza” din Iași
Iulian Moga, Univ. „Al. I. Cuza” din Iași
Iulia Dumitrache, Univ. „Al. I. Cuza” din Iași / Accademia di Romania in Roma
Alexandra Țârlea, Accademia di Romania in Roma