Comunităţile sefarde din spaţiul românesc şi legăturile lor cu Italia

Conferinţa „Comunităţile sefarde din spaţiul românesc şi legăturile lor cu Italia” organizată cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie 2023

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Consulatul General al României la Trieste, în colaborare cu Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren” din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, organizează cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, vineri 27 ianuarie 2023, începând cu ora 17:00, în Sala de Conferinţe a Institutului, în Palatul Correr, Cannaregio 2214, Veneţia, conferinţa „Comunităţile sefarde din spaţiul românesc şi legăturile lor cu Italia”, susţinută de doamna Conf. univ. dr. Felicia Waldman, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Doamna Conf. univ. dr. Felicia Waldman va conferenţia în limba italiană pe tema „Comunităţile sefarde din spaţiul românesc şi legăturile lor cu Italia”, reliefând rolul evreilor sefarzi care s-au stabilit la nordul Dunării, atât în procesul de dezvoltare economică şi modernizare a spaţiului românesc, cât şi în privinţa păstrării şi consolidării identităţii ebraice a propriei comunităţi. Prezentă din secolul al XVI-lea în spaţiul românesc, comunitatea sefardă a dat ţării personalităţi marcante în numeroase domenii de activitate, contribuind la modernizarea şi dezvoltarea Vechiului Regat şi a României Mari. Discriminarea şi persecuţiile la care au fost supuşi sefarzii, ca de altfel toţi evreii din România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, au zdruncinat din temelii comunitatea şi au dus, după fondarea statului ebraic, la emigrarea treptată în Israel a majorităţii supravieţuitorilor.

A vorbi despre Holocaust nu înseamnă doar a discuta despre numărul celor care au pierit şi modul cum au fost ucişi, ci şi despre cum au trăit înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Căci Holocaustul nu a însemnat doar asasinarea, spolierea, discriminarea şi persecutarea unor oameni nevinovaţi, ci şi încercarea de anihilare, de distrugerea a unei civilizaţii, a unei culturi şi a unui mod de viaţă. Dacă în Europa de Est a fost vorba, în general, de shtetl-ul evreilor ashkenazi, în Romania a căzut victimă tragicelor circumstanţe istorice şi comunitatea sefardă, cea mai veche şi mai longevivă, dar în acelaşi timp cea mai puţin numeroasă dintre comunităţile evreieşti. Aceasta a supravieţuit războiului, dar a fost dezmembrată în 1948, odată cu aducerea la putere a regimului comunist de către tancurile ocupanţilor sovietici. O prezenţă de peste 400 de ani a fost astfel ştearsă definitiv din spaţiul românesc, ceea ce explică de ce astăzi este învăluită în uitare. Conferinţa urmăreşte, aşadar, să readucă în actualitate istoria pierdută a sefarzilor din Principatele Romane, Ţara Românească şi Moldova, de la primele atestări documentare ce datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, până la dezmembrarea comunităţii în 1948, prin intermediul unor documente de arhivă, memorii şi relatări care evidenţiază complexitatea ei socială, economică, lingvistică şi culturală. Veniţi mai ales din Imperiul Otoman, dar şi din Italia, Austria şi alte ţări europene, sefarzii au contribuit la dezvoltarea Principatelor şi, mai apoi, a României moderne, în special în secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX. Personalităţi importante – unele venite din Italia sau având legături deosebite cu acest spaţiu – au marcat cele mai diverse domenii, de la economie, finanţe şi bănci, până la educaţie, cultură (literatură, muzică, artă), asistenţă socială, medicină, arhitectură, drept şi chiar politică. În timpul Holocaustului, marele rabin al comunităţii sefarde, Sabetay Djaen, a luptat alături de Şef Rabinul României, Alexandru Şafran, pentru salvarea evreilor români, beneficiind de sprijinul Nunţiului Papal la Bucureşti, Andrea Cassulo. Conferinţa doamnei Conf. univ. dr. Felicia Waldman va contribui la mai buna cunoaştere de către publicul italian a legăturilor sefarzilor români cu Italia.