Colocviul „Sud-Estul European și Marile Puteri”, la Accademia di Romania și Universitatea Roma Tre

În perioada 3-4 octombrie 2019, Accademia di Romania in Roma și Departamentul de Științe Politice al Universității Roma Tre, în colaborare cu Associazione Italiana di Studi del Sud-Est Europeo (AISSEE), Centro di ricerca interdipartimentale sull'Europa centro-orientale, la Russia e l'Eurasia (CRIERE), Università Roma Tre, Centrul Româno-Italian de Studii Istorice al Universității București și al Universității Roma Tre, organizează Colocviul Internațional „Sud-Estul European și Marile Puteri”. Lucrările Colocviului se vor desfășura la sediul Departamentului de Științe Politice al Universității Roma Tre, în data de 3 octombrie 2019, și la Accademia di Romania in Roma, în data de 4 octombrie.

Colocviul celebrează împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea independenței României de către Italia și a instituirii relațiilor diplomatice la nivel de legație.

La lucrările Colocviului vor participa: Francesco Caccamo (Università G. D’Annunzio di Chieti-Pescara), Daniel Cain (Institute for South East European Studies Bucarest), Konrad Clewing (Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung Regensburg), Emanuela Costantini (Università di Perugia), Antonio D’Alessandri (Università Roma Tre), Rudolf Dinu (Accademia di Romania in Roma), Francesco Guida (Università Roma Tre), Alma Hannig (Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn), Fabrice Jesné (École française de Rome), Sinan Kuneralp (Center for Ottoman Diplomatic History Istanbul), Giulia Lami (Università di Milano), Vojislav Pavlović (Institute for Balkan Studies Belgrado), Giulio Salzano (Università di Teramo), Grigorii Shkundin (Associazione degli Storici della Grande Guerra della Federazione Russa Mosca), Lucio Valent (Università di Milano).

Conferința își propune să ofere o analiză largă a ordinii sud-est europene reglementată de Congresul de la Berlin (1878). Independența politică deplină a României, Serbia și Muntenegru și crearea Statului bulgar autonom au dat naștere unor noi forțe și echilibre în regiune. Acești factori au deschis scenarii de confruntare politică fără precedent, pe fondul problemelor naționale încă nerezolvate și al ambițiilor hegemonice ale Marilor Puteri, care vedeau Europa de Sud-Est ca pe un spațiu de expansiune economică și politică.

Întrebarea preliminară este dacă prin Congresul de la Berlin s-a aplanat îndelungata Chestiune Orientală sau, în urma deciziilor adoptate, s-au creat condițiile pentru dizolvarea Imperiului Otoman, semănând semințele conflictelor viitoare la începutul secolului XX. Principiul echilibrului, adoptat la Berlin, s-a dovedit a fi o iluzie. La aproximativ un deceniu după Congres, acesta a dispărut în fața contrastelor crescânde între Marile Puteri și rivalitățile dintre tinerele și agresivele monarhii balcanice. O atenție deosebită va fi acordată Italiei și relațiilor sale cu țările din sud-estul Europei.