Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Lagună la Veneţia, ulei pe lemn, 32x40 cm, semnătura stânga jos: «G. Petraşcu», nedatată [1910–1920?], colecţie privată (România).
Opera lui Gheorghe Petraşcu este un peisaj marin care înfăţişează laguna veneţiană cu oraşul istoric în plan depărtat, lucrare realizată într-o paletă cromatică rece, dominată de tonuri de albastru şi gri, cărora li se adaugă cărămiziul. Arhitectura citadină este abia schiţată, doar o biserică monumentală şi un turn clopotniţă se întrezăresc din amalgamul de forme, individualizându-se din şirul de edificii care se oglindesc în apele Adriaticii. În prim plan, în câmpul vizual, bărcile pescarilor par abandonate asemenea unor elemente ce compun o natură statică. Lucrarea redă, în stilul pictural specific artistului, o imagine calmă a lagunei, departe de forfota oraşului vizitat de turişti şi de activităţile curente ale localnicilor.
Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Palatul Dogilor, ulei pe lemn, 50,8x71,12 cm, semnătura dreapta jos: «E. Stoenescu», nedatată [anii ‘20–‘30 ai sec. XX], colecţie privată (România).
Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Canal Grande, ulei pe carton, 50x70 cm, semnătura şi data stânga jos: «E. Stoenescu, 1935», colecţie privată (România).
Portretist talentat, Eustaţiu Stoenescu dovedeşte prin peisagistica sa veneţiană o abordare inspirată a spaţiilor ample, în manieră tipic impresionistă, care evită modalitatea facilă şi şablonardă de redare a monumentelor şi zonelor publice emblematice ale Veneţiei. Lucrarea Palatul Dogilor este o compoziţie care lasă să se întrevadă influenţa celebrei opere omonime a lui Claude Monet în reprezentarea palatului şi a Pieţei San Marco, văzute de pe Insula San Giorgio. Viziunea lui Stoenescu asupra unui segment din Canal Grande, exprimată pe şevaletul plasat pe malul drept al principalei căi de navigaţie ce traversează oraşul, este schematică şi aproape monocromă; deşi nu mai puţin sugestivă pentru stilul autorului, această lucrare nu are aceiaşi forţă expresivă specifică peisagisticii sale veneţiene, nefiind exclus să fi reprezentat o schiţă de lucru pentru o ulterioară revenire asupra temei.
Marius Bunescu (1881–1971), Veneţia, ulei pe carton, 50x62 cm, 1929, semnătura dreapta jos: «Bunescu», colecţie privată (România).
Peisagist par excellence, Marius Bunescu a înfăţişat Veneţia în manieră deopotrivă realistă şi intimistă, rămânând fidel vizunii sale entuziaste asupra oraşelor porturi, temă de care a fost legat ca artist pe parcursul întregii cariere. În egală măsură, peisajul citadin a constituit un alt filon consistent al operei artistului. La Veneţia, Bunescu a găsit îngemănarea dintre apă şi spaţiul urban ce a constituit sursa de inspiraţie pentru lucrări care explorează în profunzime oraşul lagunar. Şi în acest peisaj veneţian, Marius Bunescu şi-a îndreptat atenţia asupra canalelor interne ale Veneţiei, urmărind fiecare detaliu şi redând cu minuţiozitate şi realism ceea ce observa, utilizând o paletă cromatică bogată, în măsură să exprime vitalitatea spaţiului urban lagunar. Veneţia reprezentată în lucrările lui Bunescu este un oraş viu, luminos, plin de culoare, în care privitorul percepe o dinamică optimistă a vieţii cotidiene.
