Institutul Cultural Român de la Madrid colaborează cu Universitatea din Granada – Lectoratul de limba română din cadrul Departamentului de Filologii Romanică, Italiană, Galiciano-Portugheză şi Catalană, Facultatea de Filozofie şi Litere şi Facultatea de Traducere şi Interpretare - în vederea prezentării expoziţiilor „Patrimoniu artistic moldovenesc din secolele al XV-lea şi al XVI-lea“ şi „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere“ în cadrul proiectului „Variaţiuni româneşti la Universitatea din Granada (Ediţia I). Dimensiunea europeană a culturii române“, în perioada 21 mai – 10 iunie 2013.
„Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere“Curator: Ioan Cristescu
Imagini realizate de: Mircia Dumitescu
Proiectul face parte din seria „Aniversări şi comemorări ale unor personalităţi ale culturii române în 2013”, unul dintre programele cadru ale Institutului Cultural Român pentru promovarea creaţiei româneşti, şi a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Radio România Cultural.
Omagierea celor 80 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu s-a realizat printr-o acţiune sincronizată de promovare a culturii române şi a fost dezvoltat în întreaga reţea a Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate. Expoziţia, care prezentă publicului panouri cu poeme semnate de Nichita Stănescu traduse în limba spaniolă, a fost deschisă în perioada 2-19 aprilie la sediul ICR Madrid şi itinerarea acesteia la Granada este prima dintr-o serie mai largă.
„Patrimoniu artistic moldovenesc din secolele al XV-lea şi al XVI-lea“Curator: Vlad Bedros
Fotografii de: Vlad Bedros, Geanina Deciu, Anca Dină, Ioana Olteanu şi Carmen Solomonea
Patrimoniul artistic moldovenesc din secolele al 15-lea şi al 16-lea reprezintă una dintre cărţile de vizită ale culturii române, o pledoarie completă şi convingătoare, demonstrând vocaţia ei europeană (pe filiera Bizanţului ca factor de europenitate în Europa sud-estică) şi, în egală măsură, capacitatea ei de asimilare personală, creatoare, a unei matrici culturale. Prin minuţioasele intervenţii ale restauratorilor, voalurile de praf şi fum s-au ridicat în ultimii ani de pe frescele pictate în acest interval al artei evului mediu târziu şi astfel o consistentă pagină de artă post-bizantină este pusă într-o lumină mai clară. Imagini de la Popăuţi, Bălineşti, Suceava (biserica Sf. Gheorghe), Humor, Arbore şi Dragomirna dezvăluiesc astfel particularităţile moştenirii bizantine şi interpretările locale.
Vlad Bedros este lector la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, coordonatorul Programului de Studiu Istoria şi Teoria Artei. Geanina Deciu, Anca Dină, Ioana Olteanu şi Carmen Solomonea sunt restauratoare.
Despre proiectul „Variaţiuni româneşti la Universitatea din Granada (Ediţia I). Dimensiunea europeană a culturii române“ mai multe detalii aici