În data de 14 decembrie 2015, în intervalul 10.00 - 17.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în sala "Marian Papahagi", o zi dedicată traducătorilor şi traducerilor din limba română în limba italiană. Evenimentul, care îi va reuni pe unii dintre cei mai seamă specialişti din domeniul traducerii de texte literare şi ştiinţifice din limba română în italiană: Anita Bernacchia, traducătoare cu înalte studii în domeniul traducerii şi interpretariatului, Maria Luisa Lombardo, traducătoare şi profesoară de limba italiană, Clara Mitola, traducătoare mai ales de poezie contemporană din limba română în italiană, Bogdan Popescu, directorul centrului Naţional al Cărţii (CENNAC), Roberto Scagno, profesor al Universităţii din Padova, preşedinte al Societăţii Italiene de Românistică şi traducător al operei lui Mircea Eliade, Dan Octavian Cepraga, profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Padova şi traducător, Roberto Merlo, profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Torino şi traducător, Mauro Barindi, profesor de limba şi literatura italiană şi traducător din limba română în italiană. Vor mai fi prezenţi: doctoranzii: Barbara Pavetto şi Federico Donatiello, masterandele: Noemi Gianuzzi, Giulia Ambrosi şi bursierele "Nicolae Iorga" ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia: dr. Vanina Botezatu şi drd. Cristina Gogianu.
Ziua de studii cuprinde două mese rotunde, un atelier de traducere şi o dezbatere, conform următorului program:
Program
10.00 - 10.30 Programele ICR-CENNAC şi rolul lor în susţinerea traducătorilor şi traducerilor precum şi în popularizarea culturii şi literaturii române în Italia.
10.30 - 11.30 Masă rotundă I. Proiecte finalizate, proiecte în derulare. Schimb de experienţă.
11.50 - 13.00 Masă rotundă II. Următorul pas. Diversificarea tipologiei textuale a operelor traduse în limba italiană. Cine, pe cine, unde publicăm? Ce ar trebui să traducem? Probleme şi soluţii. Rolul traducerilor în construirea imaginii culturii române în Italia.
15.00 - 16.30 Atelier de traducere. Strategii şi tehnici de traducere aplicate. Natura dificultăţilor întâmpinate în transpunerea din limba română în limba italiană. Soluţii.
16.30 - 17.30 Dezbatere. Noua generaţie de traducători. Predarea limbii, culturii şi literaturii române în Italia. Traduceri de opere fundamentale necesare.
Participanţi
Mauro Barindi (Vicenza, 1964) a obţinut licenţa în limba şi literatura română la Universitatea din Padova şi doctoratul în Filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid. A predat limba italiană la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, la Universitatea din Reykjavík (Islanda), la Institutul Italian de Cultură de la Cairo (Egipt), Tel Aviv (Israel) şi, în prezent, este profesor la Institutul Cultural din Lisabona (Portugalia). Este membru al AIR (Asociaţia Italiană de Românistică). A scris numeroase studii din domeniul limbii şi culturii române; este colaborator al revistei bilingve interculturale Orizonturi culturale italo-române - Orizzonti culturali italo-romeni. Debutează ca traducător literar cu romanul lui Vasile Andru, Uccelli del cielo - Păsările cerului (Ed. Controluce 2008) şi continuă să publice mai ales traduceri din autori clasici, precum Mateiu I. Caragiale (Crai de culte veche - I principi della Corte Antica, Rediviva 2014) şi contemporani, precum Ana Blandiana (O silabisire a lumii - Il mondo sillaba per sillaba, Saecula-Weirdstudio 2012; Patria mea A4 - La mia patria A4, Aracne 2015) şi Florina Iliş (Cinci nori coloraţi pe cerul din răsărit - Cinque nuvole colorate nel cielo d'Oriente, Atmosphere 2011; Cruciada copiilor - La crociata dei bambini, Isbn Edizioni 2012).
Anita Natascia Bernacchia (Roma, 1982) este o traducătoare italiană cu origini triestine şi române. Este absolventa unui Masterat în Interpretariat de Conferinţă şi Traducere în limbile: engleză, rusă, română şi germană la Universitatea din Trieste, a unui Masterat în Mediere culturală şi lingvistică la Universitatea "La Sapienza" din Roma, a unui Masterat în Integrare europeană la Universitatea din Bruxelles (VUB). Este, din 2005, interpret de conferinţă şi, din 2014, membră a IAPTI (International Association of Professional Translators and Interpreters). Traducerile sale din limba română (proză, eseuri, poezie), realizate pentru edituri italiene de marcă, sunt rodul activităţii neîntrerupte de promovare a literaturii române în Italia. A beneficiat de două burse de traducere ale Institutului Cultural Român (2006, 2009). Printre autorii traduşi se numără: Norman Manea, Varianti di un autoritratto (Il Saggiatore, 2015), Nina Cassian, C'è modo e modo di sparire - Poesie 1945-2007, a cura di Ottavio Fatica (Adelphi 2013), Tatiana Niculescu Bran, Confessioni a Tanacu (Hacca 2013), Vasile Ernu, Gli ultimi eretici dell'Impero (Hacca 2012), Nato in URSS (Hacca 2010), Varujan Vosganian, Il libro dei sussurri (Keller 2011), Dan Lungu, Il paradiso delle galline. Falso romanzo di voci e misteri (Manni 2010), Savatie Baștovoi, I conigli non muoiono mai (Keller 2015) şi Cecilia Ștefănescu, Relazioni morbose (Nikita 2009).
Dan Octavian Cepraga s-a născut la Bucureşti, în 1967. A obţinut licenţa în Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova şi s-a specializat în Etnologia Europei Orientale şi de Sud la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" din Paris. A obţinut titlul de doctor în Filologie romanică şi italiană la Universitatea "La Sapienza" din Roma. Din 2004 este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova. În 2012 a obţinut Abilitarea Ştiinţifică Naţională de Gradul Întâi. Românist şi filolog romanic, s-a ocupat de poezia populară românească şi de formarea limbii poetice române în secolul al XIX-lea. În domeniul filologiei romanice s-a ocupat îndeosebi de poezia provensală şi franceză veche, studiind traducerea în manuscris a canţonierelor în limba d'oil şi sistemul speciilor lirice romanice medievale. Este director ştiinţific al editurii Universităţii din Oradea. Face parte din consiliul editorial al: ALLRO - Analele Universităţii din Oradea - Limba şi Literatura Română QUADERNI DI FILOLOGIA ROMANZA (QFR). A fost distins cu premiul "Città di Monselice per la traduzione letteraria" - Secţiunea "Leone Traverso - Opera prima" pentru volumul Poesie d'amore dei trovatori, îngrijit de Dan Octavian Cepraga şi Zeno Verlato (Salerno 2007).
Maria Luisa Lombardo s-a născut în sudul Siciliei, la Vittoria. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi străine moderne (rusă și română), la Universitatea din Catania, cu o teză de licenţă despre literatura erotică rusească din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea (cu accent special pe opera lui Barkov şi Puşkin). A urmat studiile de doctorat în filologie română la Universitatea de Vest din Timişoara (Prof. coord. Cornel Ungureanu). A fost lector de italiană la Universitatea de Vest și la Universitatea Tibiscus din Timișoara și a predat literatura română la Universitatea din Udine. A mai lucrat ca învățătoare și intermediar cultural pentru elevi din România în școlile primare din Italia (Monfalcone, Italia). A publicat diferite articole literare, iar în 2004 i-a apărut volumul Erotica Magna, Istoria literaturii române dincolo de tabuurile ei. S-a specializat ca traducător participând la cursuri de formare în România, Spania și Italia. A tradus Degete mici (Filip Florian), Legături bolnăvicioase (Cecilia Ștefănescu, co-traducător A. Bernacchia). În colaborarea cu colegii Mauro Barindi și Anita Bernacchia a tradus antologia coordonată de Dan Lungu și Radu Pavel Gheo, Tovarășe de drum. În cadrul rezidențelor FILIT pentru traducători străini, a tradus Povestea poveștilor (Ion Creangă)și Povestea lui Ionică cel prost (Ion Creangă). Din dorința de a promova literatura română în Italia a mai tradus fragmente ale unor scriitori români pentru reviste și site-uri literare, luând parte în acest sens la unele evenimente culturale (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere FILIT - Iași, simpozionul „Bucarest artistica e letteraria" - Universitatea din Padova, Salonul de carte de la Torino, Literodromul Babel organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția etc).
Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. Fiind conştient de faptul că meseria de traducător este una de sine stătătoare, preferă să se considere un românist implicat în didactică şi cercetare căruia, uneori, atunci când activitatea universitară i-o permite, îi place să traducă. A îngrijit ediţii şi traduceri ale unor texte specializate din domeniul istoriei (Ion Bulei, Breve storia dei romeni, 20041, 20062), al lingvisticii istorice (Marius Sala, Dal latino al romeno, 20041, 20092) şi a tradus literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză (Bogdan Suceavă, Miruna, una storia, 2014; Gabriela Adameşteanu, Una mattinata persa, 2012 e L'incontro, 2010; Doina Ruşti, L'omino rosso, 2012 şi Zogru, 2010; Ştefan Petica, Poemi in prosa, 2014) şi teatru (Radu Măcrinici, L'angelo elettrico, 2006; Gianina Cărbunariu, Kebab, 2008; Ştefan Peca, Remus şi Lia Bugnar, La secreta [sic] copertina, 2009; Matei Vişniec, E con il violoncello che facciamo?, 2011; Elise Wilk, Il gatto verde, 2013; Roxana Marian, Medea ovvero Della felicità coniugale, 2013; Andreea Vălean, Io quando voglio fischiare fischio, 2015), cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu. Printre proiectele sale pentru perioada următoare se numără o antologie cu poezii de Marta Petreu şi o antologie de teatru românesc post-89, precum şi dorinţa - născută, parţial, din dificultăţile întâmpinate în reperarea textelor pentru predare - de a se reîntoarce la clasici (mai ales prin traducerea romanului Mara de Ioan Slavici şi prin întocmirea unei istorii-antologii a literaturii române de secol XIX) şi la eseistică.
Clara Mitola îşi începe activitatea de traducător literar în 2010, când ajunge la Bucureşti datorită unei burse pentru tineri traducători oferită de Institutul Cultural Român. În 2012 traduce în limba italiană, pentru editura Pavesiana, eseul lui Neagu Djuvara, Între Orient și Occident - Tra Oriente e Occidente. Traduce mai ales poezie contemporană: publică, în 2013 antologie bilingvă: Zestrea de aur - La dote d'oro (Pavesiana) cu versuri ale poetei Mariana Marin (distinsă cu premiul "Antoaneta Ralian" pentru cea mai bună traducere din limba română într-o limbă străină, Gaudeamus 2013); în 2014 apare, în ediţie bilingvă, opera Guillaume poetul și administratorul - Guillaume il poeta e l'amministratore de Virgil Mazilescu (Pavesiana). Tot în anul 2014 traduce, pentru editura Ediesse, eseul lui Lucian Boia Sfârșitul Occidentului? Spre lumea de mâine - Fine dell'Occidente? Verso il mondo di domani. Între 2011 şi 2012 se ocupă de rubrica on-line Contrasens (blogul literar "Scrittori Precari"), traducând poezii şi proze scurte scrise de numeroşi autori români contemporani (Dan Lungu, Vasile Ernu, Vera Ion, Adrian Schiop, Mitoș Micleușanu, Dan Sociu, Ruxandra Novac). Din 2012 este colaboratoare a revistei bilingve "Orizonturi culturale italo-române - Orizzonti culturali italo-romeni", pentru care a tradus şi a prezentat publicului italian autori precum Ioan Es. Pop, Mircea Ivănescu, Dan Sociu, Dan Coman, Florin Lăzărescu, Virgil Mazilescu, Mariana Marin.