- 3 April 2026
- Etichete ICR ICR Chișinău Infinitul Brâncuși Teatru
Sâmbătă, 4 aprilie 2026, ora 18.00, la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hașdeu” din Cahul, va avea loc premiera oficială a piesei de teatru „Infinitul Brâncuși”, pe textul dramatic al scriitorului Valeriu Butulescu, în cadrul manifestărilor dedicate celor 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, proiect realizat cu sprijinul reprezentanței ICR de la Chișinău. Montarea spectacolului a început pe 12 februarie 2026, echipa de creație fiind reprezentată de Nicolae Poghirc, regizor, Diana Mitulescu, scenograf și Viorel Burlacu, compoziția muzicală.
Piesa surprinde ultima zi din viața marelui sculptor, oferind publicului o perspectivă intimă și profundă asupra universului său creativ și spiritual. Spectacolul propune o abordare artistică a operei și gândirii brâncușiene, facilitând dialogul intercultural și punând în circulație teme universale precum identitatea, spiritualitatea, relația dintre tradiție și modernitate și condiția artistului. Teatrul devine astfel un instrument eficient de diplomație culturală, capabil să transmită un mesaj complex către publicuri diverse. Piesa „Brâncuși” surprinde atât dimensiunea umană, cât și pe cea cosmică, spirituală a sculptorului. Asemenea lemnului ajuns la vârsta senectuții, omul Brâncuși se simte obosit, slăbit, surmenat și neputincios din punct de vedere fizic; în plan spiritual însă rămâne tânăr, plin de idei și visător. Apropierea morții capătă o intensitate tulburătoare, iar desprinderea spiritului de trup este redată într-o manieră fabuloasă.
Referitor la „Infinitul Brâncuși”, criticul Adrian Țion subliniază rafinamentul simbolic și temeritatea artistică, afirmând: „Piesa este un fin adagiu despre creația și menirea artistului. Simbolul păsării este subtil susținut prin împletirea unor replici preponderent aforistice. Evocarea lui Brâncuși ajuns la capătul unei vieți de umil slujitor al harului său genial, prilejul de a ne reîntâlni cu universul său fascinant și prin mijlocirea textului dramatic de data aceasta este un act de temeritate artistică nu tocmai la îndemâna oricui. Felul în care Valeriu Butulescu reușește să cuprindă în puține pagini un crâmpei reprezentativ din acest vast teritoriu întru creație marchează, fără îndoială, o etapă necesară din procesul de glorificare a marelui, inegalabilului Brâncuși.”
Într-un limbaj aforistic și minimalist, autorul dezvăluie universul spiritual al artistului, al omului de geniu, întruchipat de vizionarul Brâncuși: „Ideologia mea este sublimul redus la esențe. Eu cred că frumusețea reprezintă echitatea absolută, domnule. Fac parte din partidul oamenilor sensibili. O grupare politică neînsemnată, mereu în opoziție (…)”
Regizorul Nicolae Poghirc este actor și regizor de teatru, absolvent al Academiei de Arte „George Enescu” din Iași, promoția 1995. Din 1998 este actor al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, între care se numără Premiul „I. D. Sârbu” pentru teatru, acordat de revista Mozaicul din Craiova pentru rolul Crăcănel din „D-ale carnavalului “(2002), Premiile de excelență ale ziarului „Argeșul” (edițiile XX și XXI – 2017 și 2018), Premiul Special al Uniunii Teatrale din Republica Moldova pentru management (2019), precum și Premiul de excelență al Președintelui, oferit în cadrul Galei Premiilor UNITER (2019). În calitate de regizor artistic, Nicolae Poghirc a semnat montări apreciate la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște (Amintiri din copilărie, 2017; Regina zăpezii, 2018), la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova (Două loturi, 2018), precum și la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău (’Neața, treci înapoi în pat!, 2019).
Scenografa Diana Mitulescu este activă în zona spectacolului contemporan, colaborând cu diverse instituții de artă a spectacolului. Printr-o viziune artistică atent construită, scenografiile sale susțin discursul regizoral și amplifică expresivitatea dramatică, transformând spațiul scenic într-un element esențial al narațiunii teatrale. Lucrările sale se remarcă prin coerență vizuală, sensibilitate artistică și capacitatea de a crea universuri scenice sugestive, adaptate atât publicului matur, cât și celui tânăr. Printre proiectele notabile în care a semnat scenografia se numără Suflet de păpușă, spectacol dedicat copiilor și publicului tânăr, bazat pe textul lui Adrian Graur; Atena, piesă scrisă pentru o lume din ce în ce mai lipsită de noimă, o imersiune într-un univers guvernat de valori clasice, eterne și perene; precum și Căsuța din pădure, după Frații Grimm, spectacol ce valorifică imaginarul basmului printr-o expresie vizuală poetică și sugestivă.
Compozitorul Viorel Burlacu s-a născut la 14 iunie 1974, în satul Bujor, raionul Hâncești, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (astăzi, în Republica Moldova). A absolvit Institutul de Stat al Artelor (în prezent, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) din Chișinău. A compus zeci de piese folk și muzică de teatru și film pentru peste 60 de producții. A susținut sute de recitaluri în Spania, Italia, Cehia, Polonia, Serbia, Ucraina, Rusia, România și Basarabia. A primit titlul de Maestru al Sportului – la box (1996), Premiul Uniunii Teatrale pentru cea mai bună creație muzicală (2021) și titlul de Maestru în Artă (2023). Viorel Burlacu este un cunoscut și apreciat cantautor de muzică folk din Basarabia, care s-a impus mai ales prin cântecele sale cu caracter patriotic.
Valeriu Butulescu este poet, prozator și traducător român, născut pe 9 februarie 1953, în satul Preajba, județul Gorj. A studiat la Universitatea din Łódź și la Academia de Mine și Metalurgie din Cracovia, Polonia. Este inginer și doctor în științe tehnice. Cu toate că era pasionat de litere, Valeriu Butulescu nu a neglijat celelalte domenii, în perioada 1968–1971 fiind laureat al Olimpiadelor școlare de matematică, istorie și chimie. Primele însemnări i-au apărut în revista școlară „Mărturisiri literare”, în anul 1972. Editorial debutează în 1985, cu volumul de aforisme Oaze de nisip. La scurt timp după debut, scriitorul devine cunoscut și peste hotare, aforismele sale apărând în reviste de prestigiu din Polonia, Cehoslovacia, Germania, Iugoslavia, Franța și Statele Unite. În ianuarie 1990 a înființat săptămânalul „Semnal”, prima publicație particulară din Valea Jiului, iar în 1993 publicația de umor politic „Papagalul”. În 1990 ocupă și prima funcție publică, cea de deputat în Parlament. Este ales în 1991 secretar al Comisiei parlamentare pentru minerit și, în 1992, consilier municipal. Concomitent, își continuă activitatea de scriitor și publică volumul de aforisme „Stepa memoriei”. În 1993 debutează ca dramaturg cu comedia „Hoțul cinsti”, iar în 1994 lansează volumul de poezie „Creșterea neființei”. Opera sa însumează peste treizeci de volume de eseuri, poezie, teatru și traduceri. Ca dramaturg, a scris și a publicat unsprezece piese de teatru, dintre care opt i-au fost puse în scenă. Aforismele sale i-au adus însă cea mai mare popularitate, acestea fiind traduse și publicate în douăzeci de limbi. Valeriu Butulescu a fost distins cu numeroase premii, atât în țară, cât și în străinătate. Printre acestea se numără Premiul II la Concursul Internațional de Aforistică „Torino în Sintesi” (2012), Premiul Special pentru „complexa operă aforistică reprezentată prin traducerea în italiană a volumului Oasi di Sabbia – întreaga activitate aforistică”, oferit de Asociația de promovare a literaturii filosofice și spirituale „Il Mondo delle Idee” (2012), și Marele Premiu la Festivalul Satirei Balcanice, pentru „promovarea literaturii satirice în Balcani”, acordat de Asociația Scriitorilor din Serbia (2013).
Prin sprijinirea acestui proiect, ICR Chișinău își propune extinderea ariei de colaborare cu instituțiile teatrale din Republica Moldova, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hașdeu” fiind un important promotor al coproducțiilor cu teatre din România. Evenimentul se înscrie în strategia pentru promovarea reperelor identitare și a datelor semnificative ale statului român, în special Ziua Brâncuși — sărbătoare națională celebrată la 19 februarie, conform Legii nr. 305/2015.
