Cu ocazia celebrării Zilei Naționale Constantin Brâncuși, Institutul Cultural Român de la Beijing are deosebita plăcere să vă invite la o serie de evenimente deosebite– expoziție de fotografie și proiecție de film la sediul ICR Beijing și două conferințe academice la Peking University, Tsinghua University, în perioada 19 februarie – 19 martie 2025, după cum urmează:
I. 19 februarie, Ziua Constantin Brâncuși – vernisaj expoziție de documente fotografice Ansamblul monumental de la Târgu Jiu - capodopera lui Constantin Brâncuși înscrisă în 2024 pe lista monumentelor UNESCO și proiecție de film documentar „Brâncuși. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, Româniaˮ (15 min)
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu în România reprezintă visul împlinit al lui Brâncuși. Artistul proiectează în capitala regiunii sale natale un monument legat de istoria României și a Europei la începutul secolului al XX-lea, monument ce dobândește semnificația și valoarea unui loc de meditație asupra dragostei și a morții, altfel spus, asupra existenței însăși. Acest ansamblu constituie moștenirea cea mai de preț pe care artistul o lasă poporului român.
Expoziţia Ansamblul monumental de la Târgu Jiu - capodopera lui Constantin Brâncuși înscrisă în 2024 pe lista monumentelor UNESCO de la sediul ICR Beijing din Galaxy SOHO prezintă fotografii ale acestui ansamblu monumental unic din creaţia artistului român realizate de fotograful Ion Miclea care a publicat în 1973 primul album reprezentând elementele constitutive: Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa tăcerii. Clişeele aparţin Bibliotecii municipale din Bucureşti.
Pe parcursul expoziţiei, va rula filmul „Brâncuşi: Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu în România” realizat la iniţiativa Delegaţiei române a grupului S&D în Parlamentul european, sub coordonarea Doinei Lemny.
Expoziția poate fi vizionată de luni până vineri, între orele 10.00 și 16.00, la sediul ICR Beijing din Galaxy SOHO, până pe 19 martie.
Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana infinitului — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul sculptural a fost inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Monumentul a fost comandat de Liga Femeilor Gorjene "Arethia Tatarescu" pentru a onora soldații care au apărat orașul Târgu Jiu în 1916 împotriva forțelor Puterii Centrale. La acea vreme, Constantin Brâncuși (1876–1957) locuia la Paris, dar a primit cu bucurie invitația de a realiza o sculptură comemorativă de mari dimensiuni în patria sa. A acceptat comanda în 1935 și a refuzat să fieremunerat.
Masa tăcerii este o masă circulară din piatră, înconjurată de douăsprezece scaune în formă de clepsidră, care simbolizează timpul. Semnificația sculpturii lui Brâncuși a fost interpretată în mai multe moduri. Unii istorici de artă au susținut că Masa tăcerii reprezintă momentul dinaintea confruntării însă scaunele nu sunt așezate aproape de marginea mesei. Alți istorici consideră că aceasta simbolizează „Cina cea de Taină”, unde cei doisprezece apostoli sunt așezați în jurul Mântuitorului, scaunele reprezentând apostolii, iar masa simbolizând pe Iisus însuși. Aleea scaunelor, compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc. Realizată între 1937-1938.
Poarta sărutului, construită din travertin de Banpotoc (marmură), este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Ea are sculptate pe stâlpi două motive ale sărutului, fiind interpretate și ca ochii care privesc spre interior. Întreaga poartă are o lățime de 6,45 m și o înălțime de 5,13 m.
Coloana fără sfârșit,sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Ea simbolizează sacrificiul soldaților români. Aceasta este alcătuită din 15 module romboidale, cu un modul incomplet atât în partea superioară, cât și în cea inferioară, însumând un total de 16 module. Se consideră că elementul superior incomplet este cel care exprimă conceptul infinitului.
Brâncuși a experimentat această formă încă din 1918, creând o versiune din lemn de stejar, care se află astăzi în colecția Muzeului de Artă Modernă din New York (MoMA). Modulele au fost fabricate în Atelierele Centrale Petroșani, asamblate de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan (1905–1985), un prieten apropiat al lui Brâncuși, și finalizate la 27 octombrie 1938. Cele 16 module romboidale formează o coloană cu o înălțime totală de 29,3 metri.
Ansamblul a fost inaugurat la 27 octombrie 1938 și a fost înscris ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 2024. Această includere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională binemeritată pentru marele artist român și pentru capodopera sa monumentală.
II. Serie de conferințe Doina Lemny (5-13 martie)
- 7 martie – Conferința ''Constantin Brâncuși și muzele sale: de la model la operă", susținută de istoricul de artă, Doina Lemny, la Facultatea de Arte de la Universitatea Peking
Opera lui Constantin Brâncuși este intim legată de viața sa, de mediul în care a trait, de prietenii care-i frecventau atelierul. Doina Lemny, care consideră că opera face parte din însăși viața artistului dedicat în întregime creației sale, își propune să aducă o lumină nouă asupra relațiilor lui cu femeile, muze inspiratoare sau muze protectoare: prietene, iubite, colaboratoare. Adorat și chiar venerat de toate femeile care i-au trecut pragul atelierului, Brâncuși a rămas în memoria prietenilor și a contemporanilor săi ca un mare seducător, subiect a numeroase fantasme. Persoana sa, proiectată într-o aură încântatoare, inspira încredere și atrăgea ca un magnet inimile sensibile ce visau la o mare iubire. De la baroana Renée Irana Frachon – modelul Muze adormite –, la pictorița maghiară Margit Pogany – modelul capodoperei Dra Pogany – și până la colecționara americană Agnes E. Meyer, care a beneficiat de unul dintre cele mai interesante portrete în sculptura secolului XX, nenumărate au fost tinerele femei care gravitau în jurul lui Brâncuși și care-l inspirau prin prezența lor, printr-o postură, printr-o atitudine. Doina Lemny își propune să evoce aceste legături și aspecte ilustrând discursul cu fotografii în mare parte inedite.
Conferința va fi însoțită de un bogat material iconografic prezentat sub forma unui PowerPoint comentat.
Fondată în 1898 sub numele de Universitatea Imperială din Beijing, Universitatea din Beijing (Peking University, PKU) este prima universitate națională din China și rămâne o instituție de referință în educația superioară globală. Este recunoscută pentru contribuțiile sale remarcabile la dezvoltarea științei, culturii și societății chineze, fiind un centru de excelență academică și inovație de-a lungul a peste un secol.
- 11 martie - Conferința Constantin Brâncuși: de la surse românești la universalitate, susținută de Doina Lemny la Facultatea de Sculptură, Universitatea Tsinghua
Recent organizata în România, la Timișoara (România), Capitală Culturală Europeană în 2023, expoziția „Brâncuși : surse românești și perspective universale” a marcat un moment important în istoria culturala a României și în istoria artei moderne universale: relevând moștenirea culturală a artistului născut la poalele Carpaților, curatoarea Doina Lemny a demonstrat legăturile profunde dintre aceasta și arta începutului de secol XX, la care artistul român a contribuit prin creația sa, modernizând-o. Istoricul de artă, Doina Lemny își propune să prezinte parcursul artistului român care a dus esențializarea formelor în sculptură și, prin aceasta, la revoluționarea acestui gen artistic, dominat la începutul secolului XX de Auguste Rodin. „Simplicitatea nu este un scop în artă, dar ajungi la simplitate fără voia ta, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor” afirma Brâncuși într-una din notele sale de atelier, explicând într-un aforism calea pe care s-a angajat el de la despărțirea de Rodin, când a hotărât sa comunice direct cu materia prin sculptarea pietrei sau a lemnului fără a trece prin modelaj.
Universitatea Tsinghua, fondată în 1911, este recunoscută drept "Harvardul" Chinei, fiind clasată constant printre cele mai bune universități din lume. Printre absolvenții săi se numără președinți ai Chinei, și lideri de corporații internaționale. Universitatea se mândrește cu parteneriate strategice cu instituții de elită, cum ar fi MIT, Harvard și Cambridge, și un angajament puternic pentru cercetarea interdisciplinară.
Doina Lemny este istoric de artă și specialistă în sculptura modernă, recunoscută pe plan internațional pentru contribuțiile sale remarcabile la cercetarea operei lui Constantin Brâncuși. Cu o carieră dedicată explorării profunde a modernismului sculptural, Doina Lemny a publicat numeroase studii academice și monografii esențiale despre Brâncuși, evidențiind inovațiile sale artistice și influența sa asupra artei moderne. În calitate de curator la Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Paris, Lemny a organizat expoziții de mare anvergură, contribuind la reinterpretarea operei brâncușiene printr-o abordare interdisciplinară care integrează perspective artistice, filosofice și culturale. Prin munca sa, Doina Lemny a jucat un rol crucial în consolidarea poziției lui Constantin Brâncuși în canonul artei universale și în promovarea valorilor culturale românești în context global. Cercetările sale au fost apreciate pentru rigoarea metodologică și profunzimea analitică, stabilind noi standarde în domeniul istoriei artei.
Constantin Brâncuși(19 februarie 1876 în România -16 martie 1957 Franța), este unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX și o figură esențială în dezvoltarea modernismului în sculptură. Cunoscut pentru simplificarea radicală a formelor și utilizarea de materiale diverse precum bronz, marmură, piatră și lemn, Brâncuși a fost un maestru al expresiei artistice minimale, creând opere precum "Pasărea în văzduh", care combină eleganța formei cu profunzimea simbolismului. Lucrările sale reflectă o combinație de tradiție românească și influențe moderne, ce au avut un impact semnificativ asupra artei contemporane și continuă să inspire și astăzi.
