În anii 1938-1940, Nicolae Iorga a depus eforturi personale pentru ca România să se alăture ţărilor care aveau un Pavilion naţional în cadrul ariei „Giardini di Castello" unde, începând cu anul 1895, se desfăşura Bienala de Artă de la Veneţia.
Întrucât de la construirea Pavilionului României (1940) şi până recent nu a existat o instituţie din România care să administreze clădirea acestuia, în 2009 şi 2010 IRCCU Veneţia a întreprins demersuri susţinute pentru reglementarea acestei probleme.
Astfel, în arhiva Bienalei de la Veneţia, precum şi în arhiva Direcţiei Cadastru din cadrul Primăriei de la Veneţia au fost identificate documente de o inestimabilă valoare istorică cuprinzând corespondenţa lui Nicolae Iorga privind construirea Pavilionului, cât şi originalul actului prin care imobilul a intrat în proprietatea statului român.
De asemenea, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, au fost iniţiate demersurile legale pentru reglementarea statutului actual al Pavilionului.
Astfel, în data de 19 noiembrie 2010 a intrat în vigoare, prin publicarea în „Monitorul oficial", „Hotărârea de Guvern nr. 1094 din 3 noiembrie 2010 pentru aprobarea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Afacerilor Externe a unui imobil – Pavilionul României din Giardini della Biennale din Veneţia (Italia)".
Împreună cu negocierile în curs între Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Institutul Cultural Român în vederea unei cât mai bune participări a României cu două proiecte la Bienala de Artă şi la Bienala de Arhitectură de la Veneţia (unul în Pavilion şi altul în Noua Galerie a IRCCU Veneţia), reglementarea statutului Pavilionului României va contribui la mai buna organizare şi vizibilitate a prezenţei ţării noastre la unul din cele mai importante evenimente internaţionale, precum şi la o utilizare judicioasă a fondurilor puse la dispoziţie.
