Muzicieni români și maghiari în cadrul Zilelor Jazzului Românesc la Seghedin și Budapesta

O nouă ediție a Zilelor Jazzului Românesc va avea loc între 26 și 28 octombrie 2021, la Opus Jazz Club, din Budapesta și la Grand Café, din Seghedin. Evenimentul este organizat cu sprijinul Institutul Cultural Român la Budapesta și Filiala Seghedin.

Program:

Marți, 26 octombrie 2021, ora 20.00, la Grand Café, Seghedin

Miercuri, 27 octombrie 2021, ora 20.00, la Opus Jazz Club, Budapesta

Grupul ΞΕΝΟΙ și George Staicu (DJ Set): Bálint Bolcsó – instrumente electronice; Laurențiu Coțac – contrabas; Albert Márkos – violoncel; Diana Miron – voce, vioară; Áron Porteleki – violă, tobe; George Staicu (aka Rogvaiv) - dj set.

Protagoniștii și-au dovedit competențele în mai multe genuri muzicale, punctul acestora de întâlnire constituindu-l improvizația liberă, ceea ce a dus și la numeroasele colaborări anterioare.Diana Miron, Albert Márkos și Laurențiu Coțacsunt membrii formației de muzică spectrală Hyperion, în această formulă susținând concerte internaționale. Compozitorul și electro-instrumentistul Bálint Bolcsó, respectiv violoncelistul Albert Márkos, care a îmbogățit nenumărate formații cu interpretările sale originale, reprezintă două nume consacrate, colaborând de multă vreme ca duo interpretativ. În 2018, Bálint Bolcsó a avut ocazia să se întâlnească la București cu cei doi muzicieni din România, cu prilejul Festivalului Săptămâna Sunetului. Áron Porteleki, pe lângă faptul că este un bun cunoscător al muzicii autentice populare maghiare, ca violist, el reprezintă și unul dintre cele mai importante nume ale scenei de improvizație liberă de la Budapesta, în calitate de percuționist, ceea ce a dus, inevitabil, la numeroase prezențe, alături de ceilalți muzicieni cu care urcă acum pe scenă. George Staicu (aka Rogvaiv) studiază și colecționează publicațiile muzicale bazate pe improvizație liberă, acesta urmând să ilustreze în cea de-a treia parte a concertului bogăția imaginativă a acestui gen, de această dată din postura de DJ. Improvizația liberă este înțeleasă de către artiști fără restricții, inspirați fiind de genuri deja consacrate (folclor tradițional, free jazz, muzică bizantină și gregoriană precum și muzică laică veche) și ghidați de câteva din axiomele esențiale ale lui John Butcher cu privire la conceptul de improvizație liberă:

1. Improvizația de grup presupune o tentativă de a face muzică așa cum niciun interpret singular nu și-ar putea imagina.Condiția de bază este de a-i transpune pe muzicieni dincolo de propriile lor concepții muzicale.

2. Este obligatoriu ca fiecare muzician să intervină, în mod egal în conținutul, forma sau direcția muzicii interpretate.

4. Este necesar ca improvizația muzicală liberă să fie spontană, acest lucru însă trebuie să aibă la bază ani de studii, de experimente, un anumit mod de gândire și de experiență.

5. Este posibil ca muzica interpretată să fie anistorică.

6. Concertele de improvizație liberă atestă că, de fapt, complexitatea este naturală.

15. În improvizație, în spatele instrumentului poți auzi omul, în toată ființa sa.

(John Butcher: 15 postulate simple despre muzica improvizată liber – cu ilustrații și contradicții)


Joi, 28 octombrie 2021, ora 20.00 - Opus Jazz Club, Budapesta

Mischa Blanos & Khori Ander: Crossrhodes

Mischa Blanos - pian acustic, pian electric, sintetizatoare; Khori Ander – clarinet bas, clarinet. Mischa Blanos este unul din acei artiști care evită să se stabilească în limitele unui singur gen muzical.Fiecare migrare îmbogățește proiectul următor cu alte stări, sentimente și imagini de sunet. În Crossrhodes, Mischa Blanos întretaie muzica contemporană clasică din proiectul său solo neoclasic de sorginte acustic-electro cu motivele pline de grație, culese pe parcursul aventurii sale tehno. Khori Ander este alter-ego-ul lui Horia Dumitrache, ce declanșează saltul dincolo de limitele familiarului. În vreme ce interpretul a cules laurii, împreună cu clarinetul său clasic, pe importante scene internaționale, alături de renumite orcheste de muzică clasică, Khori Ander nutrește convingerea că închistarea într-o direcție muzicală unică l-ar putea face să se simtă străin în propria sa casă. În Crossrhodes se avântă inconștient în necunoscutul compoziției și improvizației, însetat să descopere cum ar putea suna instrumentele sale de suflat, în mâinile unui interpret eliberat de constrângeri.