Institutul Cultural Român de la Varșovia sărbătorește în acest an Mărțișorul, prin evenimente organizate la Varșovia și Białystok:
- duminică, 1 martie, la Colegiul Europei de la Natolin (Varșovia), în colaborare cu Ambasada Moldovei la Varșovia și cu studenții români și moldoveni, care studiază în prezent la Colegiu (în program: ateliere de dansuri tradiționale, prezentarea tradiției Mărțișorului prin materiale video și tipărite, degustare de vinuri, produse culinare și dulciuri, quiz cu premii, proiecție de film);
- luni, 9 martie, la Școala Superioară de Finanțe și Management din Białystok, în colaborare cu Consulul Onorific al României la Białystok, doamna Ewa Moroz-Ustymowicz (în program: prezentarea tradiției Mărțișorului, vernisajul expoziției de fotografie Transilvania în obiectivul fotografilor polonezi).
Cu prilejul ambelor evenimente, ICR Varșovia va dărui tuturor participanților mărțișoare confecționate în România.
Mărțișorul este astăzi unul dintre cele mai populare obiceiuri românești. Sărbătoare tradițională, marchează renașterea naturii și intrarea în noul an agricol, fiind strâns legată de tradițiile Anului Nou, care în vechime începea la 1 Martie.
Prima atestare a Mărțișorului datează de la începutul secolului al XIX-lea, într-o lucrare a vornicului Iordache Golescu: „Mărțișor este și luna martie, dar se zice și la o ață împletită cu un fir alb și cu altul roșu, ce-l leagă la gât, la mâinile copiilor în luna lui martie, spre pază, spre depărtare de orice boală, dă dăochiat”.
În trecut, mărțișoarele erau purtate la gât sau încheietura mâinii. În anii ce au venit, șnurului alb-roșu i-au fost adăugate diverse obiecte, de la monede de argint, la simboluri purtătoare de noroc.
Mărţișorul s-a adaptat în timp vremurilor, astfel că, treptat, a început să fie etalat prins de haină, la piept, în dreptul inimii. În prezent, Mărțișorul s-a transformat, în multe cazuri, în adevărate opere de artă. În unele regiuni, șnurul vestitor de primăvară este prins de ușă sau fereastră pentru a alunga duhurile rele și chiar la coarnele vitelor sau pe poarta grajdului, pentru a proteja gospodăria.
Începând din decembrie 2017, tradiția străveche a Mărțișorului a fost recunoscută și inclusă în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității prin acceptarea dosarului transfrontalier, coordonat de România și elaborat împreună cu Bulgaria, Republica Macedonia de Nord și Republica Moldova, țări în care se mai întâlnește această tradiție.
