Ion Vianu (n. 1934, Bucuresti) a urmat studii de filologie clasica, iar ulterior medicina. Dupa ce a emigrat, in 1977, a publicat in strainatate articole si studii privind istoria si filosofia psihiatriei si s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanti ai postului de radio Europa Libera. Volume publicate: Introducere in psihoterapie (1975), Stil si persoana (1975; volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), Amintiri in dialog. Memorii (in colaborare cu Matei Calinescu, 1994; editia a II-a revazuta si adaugita, Polirom, 1997; editia a III-a, Polirom, 2005), Paramnezii (2005), Blestem si Binecuvintare (2007), Investigatii mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exercitiu de sinceritate (2009). A initiat ciclul de romane Arhiva tradarii si a miniei, din care a publicat la Editura Polirom Caietele lui Ozias (2004) si Vasiliu, foi volante (2006).
Al doilea roman din ciclul Arhiva tradarii si a miniei (primul, Caietele lui Ozias, a aparut in 2004, la Editura Polirom) reia naratiunea lui Dan Naidin, canalizind-o insa spre alt personaj: Vladimir Vasiliu, director al spitalului psihiatric Rastoaca Melcilor. Autorul continua procedeul folosit in primul roman al ciclului si, urmarind viata protagonistului, creeaza de fapt o fresca a societatii comuniste romanesti. Pe sub masti, dincolo de numele schimbate, recunoastem astfel personaje istorice, iar intimplarile, la limita dintre dezvaluire si fictiune, ne tin treaza atentia si prin faptul ca se petrec intr-un cadru pe care il recunoastem usor in propria memorie. (www.polirom.ro)
Ion Vianu, "Vasiliu, foi volante"
Traducción del rumano de Ioana Zlotescu Simatu
Valencia, febrero 2010
