Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează vernisarea expoziției Generația basarabeană a Marii Uniri, la Galeria de la Rond.
Evenimentul este dedicat celor 96 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România, desfășurat pe 27 martie 1918.
Vernisajul va avea loc marți, 25 martie, a.c., la orele 11,00, la rondul situat în apropierea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău.
Alcătuită din 25 de bannere de 0,95 x 2,10 m, cuprinde date istorice complexe formate din: fotografii, mărturii ale contemporanilor, citate despre Unirea Basarabiei și despre generația care a făcut posibil cel mai important moment din istoria poporului român - Unirea de la 1918.
Destrămarea Imperiului Ţarist Rus, începută în februarie 1917, le-a oferit popoarelor ocupate și anexate posibilitatea să-și realizeze dreptul la autodeterminare și la făurirea unor state naţionale proprii. Basarabia, ruptă din trupul Ţării Moldovei în 1812, se putea desprinde definitiv de Rusia după 105 ani de asuprire naţională și socială. Deși suferise în urma politicii brutale ţariste de deznaţionalizare și rusificare, Basarabia își păstrase caracterul naţional românesc, mai bine de 65 % din locuitorii ei continuând să fie români. În noile condiţii, create de revoluţia din februarie 1917, făcând uz de dreptul istoric și de neam, Basarabia și-a proclamat, la 2 decembrie 1917, autonomia faţă de Rusia, apoi independenţa, la 24 ianuarie 1918, și, în final, reunificarea cu România la 27 martie (9 aprilie) 1918. Deși se afla antrenată în primul razboi mondial, contracarând ofensiva trupelor germane, austro-ungare și bulgare, România a acceptat actul reunificării cu Basarabia, acesta fiind primul pas spre realizarea Marii Uniri de la 1918.
„Unirea naţional-politică, de la anul 1918 – afirmă Nicolae Iorga - nu se cuvine să fie înfăţişată, nici măcar în parte, ca un dar, coborât asupra neamului românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate, nici ca o alcătuire întâmplătoare, răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri. Chiar dacă asemenea greşeli nu s-ar fi săvârşit niciodată împotriva românilor subjugaţi de-a lungul veacurilor de stăpânire ungurească, austriacă sau rusească, stăpânirile acestea nedrepte ar fi trebuit să se dezumfle şi micşoreze îndată ce dreptul tuturor popoarelor de a-şi croi soarta după buna lor pricepere a izbutit a se înălţa la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a aşezământului de pace europeană. De aceea, Unirea românilor trebuie înfăţişată totdeauna - potrivit adevărului - ca urmarea firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă ’sărăcia şi nevoile şi neamul’ (M. Eminescu, Scrisoarea III), rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie.”
Expoziţia va fi deschisă la Galeria la Rond până la 20 aprilie 2014.
