Vă invităm la expoziţia de fotografie „Arhitectura Centenarului”, inaugurată în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Culturii Române de la Cracovia.
Vernisaj: vineri, 10 mai, ora 18:00
Centrul Internaţional pentru Cultură
Rynek Główny 25, Cracovia
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada10-31 mai 2019.
Intrarea liberă
Proiect:
Primăria
Municipiului Bucureşti
creart – Centrul
de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti
Organizator: Institutul Cultural Român de la Varşovia
Obișnuiesc să spun și să scriu că nicio capitală a Europei răsăritene nu are aerul internațional pe care l-a căpătat Bucureștiul grație unor arhitecți de marcă prin care „duhul național” și „spiritul euro-american” s-au întrupat în clădiri de ei concepute. După deceniile de început de secol 20 în care neoromânescul a proliferat prin opera unor arhitecți precum Ion Mincu, Petre Antonescu, Grigore Cerchez și Nicolae Ghica Budești, a fost rândul arhitecturii moderniste de tipul uzinelor Ford și Malaxa realizate de P. Em. Miclescu și Horia Creangă, al spațiilor guvernamentale și academice create de Duiliu Marcu – precum Biblioteca Academiei, sediul Guvernului – al blocurilor și vilelor proiectate de Marcel Iancu, G. M. Cantacuzino, Octav Doicescu, cu unicatul care este U.C.B care au făcut din capitala României o rezervație de arhitectură de cea mai bună calitate. Bucureștiul modern, cu toate diversele lui surse de inspirație, este produsul categoric al școlii românești de arhitectură. El a rezonat în perioada interbelică la dicotomica problemă tradiție-modernitate în mod neechivoc, optând categoric pentru modernitate, în spiritul unui raționalism în care se aud unele ecouri italiene alături de cele franceze sau germane care pot fi remarcate adeseori sincopat în discursul artistic-arhitectural al vremii. (Acad. Răzvan Theodorescu)