Pentru a marca Ziua Limbii Române, Institutul Cultural Român din Bruxelles organizează marți, 25 august 2026, în colaborare cu Institutul Limbii Române, Universitatea liberă din Bruxelles, Ambasada României în Regatul Belgiei și Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, dezbaterea „De ce iubim limba română?”. Vor răspunde la această întrebare scriitori din diaspora, traducători și interpreți din cadrul instituțiilor europene, profesori de limba română și cercetători, precum și studenți străini, care au ales să studieze limba și cultura română.
Evenimentul va avea loc la Université libre de Bruxelles – Maison des Arts, începând cu ora 18:00 și se va derula sub forma unui dialog, care va explora motivele pentru care limba română este învățată, vorbită, tradusă, predată și transmisă mai departe în afara granițelor țării. De la limba română ca profesie la experiența studierii sale într-o universitate europeană și până la păstrarea limbii în comunitățile românești din diaspora, dezbaterea va aborda aspecte legate de limba română ca formă de identitate, apartenență și, în același timp, ca punte între culturi.
O primă componentă, „Limba română ca profesie”, va reuni traducători, profesori și interpreți, care vor vorbi despre parcursul lor profesional, despre provocările traducerii și interpretării, cuvintele și expresiile dificil sau chiar imposibil de transpus în alte limbi și felul în care cunoașterea limbii române le-a schimbat perspectiva asupra culturii române și a Europei.
Componenta „Limba română în universitate” va marca cei 16 ani de activitate ai Lectoratului de limba română din cadrul Université libre de Bruxelles, urmând să abordeze provocările predării și învățării limbii române, relația dintre limbă, traducere și identitate culturală, precum și modul în care studierea limbii române contribuie la o mai bună cunoaștere a României și a diversității culturale europene.
Sub genericul „Din dragoste pentru România”, participanții străini care au ales să învețe limba română vor vorbi despre întâlnirea lor cu România și cultura română, despre expresiile preferate, dificultățile întâmpinate și motivele pentru care continuă să studieze și să folosească această limbă.
În egală măsură, va fi accentuată limba română în diaspora. Pentru comunitățile românești din afara țării, limba română este mai mult decât un mijloc de comunicare: este o legătură cu familia, cu memoria și cu patrimoniul cultural de acasă. Păstrată și transmisă de la o generație la alta, limba română devine un spațiu de întâlnire între cultura de origine și țara de reședință.
Printre vorbitorii care au confirmat participarea se numără Cătălina Florescu, Kevin McCarthy, Ioana- Raluca Zaharia, Mirela- Niță Sandu, Daniela Simionescu, Mirela Niță- Sandu și Zahra Al Sharoufi.
Panelul va fi moderat de Alice Toma, lector în cadrul Université libre de Bruxelles și va fi urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul.
Prezentarea vorbitorilor:
Cătălina Florescu,scriitoare și cercetătoare, locuiește de 20 de ani în SUA și scrie în continuare în limba română; deține un doctorat în Literatură Comparată, cu specializare în Medical Humanities (Științe Umaniste Medicale) și Teatru, obținut la Purdue University. Predă cursuri universitare de teatru, literatură, cinematografie și scriere academică la Pace University din New York City. De asemenea, la Stevens Institute of Technology din Hoboken, New Jersey, predă studenților internaționali de nivel masteral și doctoral arta scrierii și comunicării academice. Autoare a numeroase articole și volume, dintre care amintim articolul Declarație de dragoste limbii române de ziua ei (Revista 22)și volumul Female Playwrights and Applied Intersectionality in Romanian Theatre– o lucrare despre discriminare, traumă și puterea vindecătoare a teatrului scris de femei. Cătălina va discuta despre limba română ca element de identitate și apartenență.
Kevin McCarthya crescut în Limerick, Irlanda și a studiat limbi străine (franceză și spaniolă) la Universitatea din Limerick. După absolvire, începând din 2004, a locuit și a lucrat în Cluj-Napoca, unde a predat la Universitatea Babeș-Bolyai. În 2006, a început un program de masterat în interpretare de conferință la Facultatea de Litere, pe care l-a absolvit în anul următor. Din 2008, lucrează ca interpret la Comisia Europeană, interpretând din limba română (precum și din alte limbi) în limba engleză. Deși Kevin nu mai locuiește în România, încearcă să petreacă aici cât mai mult timp posibil, după ce și-a cumpărat o casă tradițională într-un sat izolat din județul Sibiu.
Raluca Munteanu a crescut la Cluj într-o atmosferă multilingvă, vorbind română și maghiară. A făcut foarte devreme cunoștință cu limba germană și a fost interpret pentru părinți, înainte de a ști că aceasta este o meserie. I-a devenit și oficial meserie după absolvirea secției de Limbi Moderne Aplicate (engleză, germană) și a Masteratului de Interpretare de Conferință din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Din 2007 Raluca lucrează la Bruxelles, la Comisia Europeană, ca interpret în cabina de română. În mod paradoxal, deși se află în centrul multilingvismului european, Raluca are privilegiul de a vorbi română întreaga zi, acasă și la serviciu, ceea ce contează mult ca să te poți simți oriunde acasă.
Ioana-Raluca Zaharia este actriță, cercetătoare și profesionistă a artelor spectacolului, cu o activitate aflată la intersecția dintre cercetare academică, teatru și viață culturală. Deține un doctorat în Artele Spectacolului și are o formare multidisciplinară în artă dramatică, arta marionetei, management cultural și filosofie, dobândită în România și Belgia, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Universitatea Catolică din Louvain și Universitatea Liberă din Bruxelles. Din 2021 este cercetătoare în cadrul Institutului de Cercetare Multidisciplinară în Artă al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Stabilită în Belgia și implicată în viața culturală și academică din Bruxelles, Raluca Zaharia dezvoltă o activitate care creează punți între cercetare și practica artistică, precum și între spațiul cultural românesc și cel european.
Daniela-Maria Mirea este absolventă a Universității Libere din Bruxelles, unde a studiat traducerea și interpretarea, iar mai apoi comunicarea multilingvă și relațiile internaționale. În 2023, a realizat o lucrare de disertație dedicată identității și tradițiilor comunității românești din Belgia, sub coordonarea doamnei conf. univ. dr. Cristina-Alice Toma. În prezent, își continuă cercetarea în cadrul unui proiect doctoral despre cuvintele și expresiile legate de tradițiile românești care se păstrează în comunitatea românească din Belgia și despre felul în care acestea se transformă în contact cu limba franceză și mediul cultural francofon belgian.
Daniela Simionescu, traducătoare la Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene din 2007, va discuta despre limba română ca profesie. Daniela publică poezie și traduceri de la 16 ani. După 1990 a fost jurnalistă la Radio România Actualități și apoi diplomat în Ministerul Afacerilor Externe. Trăiește la Bruxelles din 1998, când s-a alăturat echipei Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, în perioada negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În prezent, traduce din engleză și franceză în limba română.
Mirela Niță-Sandu, profesoară de limba română și promotoare marcantă a identității culturale românești. Ocupă funcția de Președintă a asociației EuropaNova, este directoarea Școlii românești și lucrează pentru CLL Centre de Langues, predând limba română ca limbă străină funcționarilor, traducătorilor și interpreților Instituțiilor europene. Trăiește în Bruxelles de peste 20 de ani și s-a specializat în Didactică, la Universitatea Catolică din Louvain. În 2019, pentru întreaga sa activitate educațională și de promovare a valorilor naționale, a fost decorată de președintele României cu ordinul „Meritul pentru Învățământ”.
Zahra Al-Sharoufi și-a început parcursul educațional în Kuweit, în cadrul sistemului britanic de învățământ. Ulterior, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, precum și Facultatea de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Arte din București. Și-a continuat parcursul academic în Belgia, la Université libre de Bruxelles, unde a obținut o diplomă de master în filologie engleză, pedagogia limbii franceze și limba arabă și unde urmează să își continue studiile doctorale. Cercetarea sa de masterat explorează construcția identității multiculturale și multilingve.
Cristina-Alice Toma este conferențiar în cadrul Departamentului de Lingvistică al Universității din București și lector de limbă, literatură, cultură și civilizație românească al Institutului Limbii Române la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB). Cu doctorat dublu în filologie și lingvistică, cu o pregătire inițială în matematică, este autoarea a cinci monografii, coautoarea a două volume și a peste o sută de articole științifice. Cercetările sale acoperă analiza discursului, lingvistica textuală, pragmatica, semantica, terminologia, argumentarea, literatura și folclorul. În ultimii zece ani, activitatea sa la ULB s-a concentrat asupra promovării studiilor românești, prin organizarea a peste 100 de cursuri-conferință și a colocviilor internaționaleJERB - Journées scientifiques d’études roumaines à Bruxelles, precum și prin editarea și coordonarea a peste zece volume și numere tematice rezultate din colaborări academice internaționale.
Program orientativ
17:30 – Primirea
participanților
18:00 – Cuvânt de deschidere din partea organizatorilor
18:15 – Panelul „De ce iubim limba română?”
19:30 – Discuții cu publicul
