La Varşovia se vor întâlni cei mai reputaţi specialişti din România şi Polonia ai relaţiilor româno-polone
În anul 1939, după invazia germano-sovietică, aproximativ 50.000 de polonezi, de la membri ai Guvernului până la cetăţeni obişnuiţi, militari şi civili, au găsit un cămin temporar în România. Tezaurul Poloniei a luat de asemenea drumul României, fiind astfel salvat. Deşi riscând foarte mult, autorităţile române i-au primit pe refugiaţii care îşi pierduseră ţara, le-au protejat tezaurul naţional (pe care l-au restituit integral după război) şi i-au ajutat să ducă o viaţă relativ normală, în orice caz sigură, până după terminarea celui de-al doilea război mondial. Refugiul polonez în România este, în ciuda circumstanţelor excepţionale, unul dintre momentele aurorale ale relaţiilor româno-polone.
Pentru a-l celebra, dar şi pentru a-l readuce în memoria publică, Institutul Cultural Român din Varşovia organizează o mare conferinţă româno-polonă, intitulată "70 de ani de la marele refugiul polonez în România", la care sunt invitaţi cei mai cunoscuţi specialişti ai relaţiilor dintre cele două ţări.
Conferinţa este organizată de către ICR Varşovia împreună cu Dom Spotkań z Historią (Casa Întâlnirilor cu Istoria) şi Fundaţia "Karta" ("Harta"), două importante instituţii de recuperare a memoriei istorice recente, şi celebrează, într-un sens mai larg, cei 90 de ani de relaţii diplomatice între România şi Polonia.
Lucrările conferinţei vor începe în 19 septembrie, exact la 70 de ani de la declanşarea marelui exod polonez, la ora 10.00, la Casa Întâlnirilor cu Istoria, iar cuvintele de întâmpinare vor fi rostite de E.S. dl Gheorghe Predescu, ambasadorul României în Republica Polonă, dl Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român din Varşovia, dl Piotr Jakubowski, directorul Dom Spotkań z Historią, şi dl Zbigniew Gluza, directorul Fundaţiei "Karta".
Programul va cuprinde două secţiuni: Relaţiile istorice româno-polone, moderată de acad. Dan Berindei, directorul ştiinţific al conferinţei, şi Refugiul polonez în România, moderată de prof. dr. hab. Tadeusz Dubicki. Manifestările vor mai include proiecţia documentarului despre Marele Refugiu realizat de Alicja Gluza şi cea a filmului Trenul de aur (coproducţie româno-polonă, regia Bohdan Poręba, 1986).
Pe lista invitaţilor se regăsesc cei mai importanţi cercetători români şi polonezi ai relaţiilor bilaterale, care au studiat fenomenul acestei migraţii temporare şi au adus contribuţii decisive în domeniu: din România, acad. Dan Berindei (vicepreşedintele Academiei Române), conf. univ. dr. Florin Anghel (Universitatea Ovidius din Constanţa), lector univ. dr. Radu Florian Bruja (Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava), dr. Ion Constantin (cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române), dr. Mioara Anton (cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din cadrul Academiei Române), prof. univ. dr. Ioan Chiper (Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din cadrul Academiei Române), prof. dr. Constantin Geambaşu (şeful Catedrei de Limbi şi Literaturi Slave a Universităţii Bucureşti), Daniel Hrenciuc (director-coordonator, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava); din Polonia, dr. Henryk Bułhak (membru al Comitetului de Istorie al Academiei Poloneze de Ştiinţe), dr. Andrzej Florian Dubicki (Institutul de Studii Politice al Universităţii din Łódź), prof. univ. dr. Tadeusz Dubicki (Academia "Jan Długosz" din Częstochowa), prof. dr. Kazimierz Jurczak (Universitatea Jagiellonă din Cracovia, fost consul al Republicii Polone în România), dr. Andrzej Koryn (director adjunct, Institutul de Istorie "Tadeusz Manteuffel" al Academiei Poloneze de Ştiinţe), prof. univ. dr. Małgorzata Willaume (Universitatea "Marie Curie-Skłodowska" din Lublin), Roman Wyborski (istoric, fost consilier al Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti), prof. univ. dr. Janusz Żarnowski (directorul Comitetului de Istorie al Academiei Poloneze de Ştiinţe).