„Japan through Romanian Eyes/ Japonia prin ochii românilor” - 10 ani de la publicarea volumului Scrisori din Cipangu: Povestiri japoneze de autori români, apărut la Editura Trei în 2016, ilustrat de Dan Perjovschi

Institutul Cultural Român de la Tokyo lansează vineri, 3 aprilie 2026, începând cu ora 18.00, la sediul Ambasadei României în Japonia, seria de dezbateri „Japan through Romanian Eyes/ Japonia prin ochii românilor” care își propune să prezinte felul în care bornele culturale japoneze sunt asimilate, exersate și practicate de persoane provenite din România care trăiesc în Japonia, excelând în domenii care folosesc motivele specifice culturii, artei și civilizației japoneze. Astfel, pe parcursul a mai multor episoade, proiectul va aduce laolaltă, în cadrul întâlnirilor fizice și online, persoane originare din România, dar care, impregnate de civilizația, cultura și artele japoneze, au ajuns să performeze – prin înțelegere, asimilare și transfigurare cultural-profesională – în Japonia.

Seria „Japan through Romanian Eyes/Japonia prin ochii românilor” va debuta cu o dezbatere dedicată volumului Scrisori din Cipangu: Povestiri japoneze de autori români, apărut la Editura Trei în 2016 și ilustrat de Dan Perjovschi.Nouă autori din cei 14 ale căror texte au apărut în volum vor lua parte la eveniment, fie prezenți fizic, fie online, luând cuvântul în cadrul discuției moderate de Irina Holca, scriitoare, traducătoare și profesor de literatură japoneză la Tokyo University of Foreign Studies. Vor fi la sediul Ambasadei: Radu Leca, scriitor, profesor de cultură japoneză la Hong Kong Baptist University, care va vorbi despre „Modalitățile prin care poți ajunge să fii publicat în România și Japonia”; Alexandra Mustățea, scriitor, profesor de istorie intelectuală japoneză la Kanda University of Foreign Studies, care va prezenta„Piața de care din România și Japonia”; Carmen Săpunaru-Tămaș, scriitoare, profesor de antropologie japoneză la University of Hyogo, care va susține o prelegere despre „Tranziția și realismul cotidian versus realism magic și oniric” și Roman Pașca, scriitor, traducător, profesor de filosofie japoneză la Akita University, care va vorbi despre „Preferințele publicului cititor din România și Japonia”. Lor li se vor alătura în sistem online Raluca Nagy, scriitoare și antropolog, care va prezenta „Similitudini și diferențe de abordare – social-politic versus spațiul interior”; scriitorul Horea Sibișteanu, care va vorbi despre „Tensiunea dintre tradiție și modernitate și obsesia pentru consum și vidul existențial”; Monica Tamaș, scriitoare, traducătoare, specialist în literatură comparată și literatură japoneză contemporană, profesor la Universitatea Hyperion, care va susține o prelegere despre „Recuperarea trecutului și memoria istorică. Criza de identitate și exil” și scriitoarea Sabina Yamamoto, care va prezenta „Puncte de contact și diferențe în literatura contemporană română și japoneză”.

Cipangu – nume a cărui sonoritate ne duce azi cu gândul la un tărâm imaginar, e prima denumire sub care Japonia a fost cunoscută în Europa. Așa cum menționează și prefața volumului, „niciunul dintre cei 14 autori ai acestei antologii nu este primul român în Japonia, dar fiecare dintre ei a trăit emoția explorării și a simțit nevoia să o transmită cumva, cuiva. Astfel au luat naștere Scrisorile din Cipangu: povestiri japoneze de autori români, nu despre o Japonie reală, prinsă în tușa strâmtă a însemnărilor de călatorie, ci despre una cât se poate de personală. Ilustrațiile lui Dan Perjovschi, realizate în timpul Trienalei de la Aichi, se adaugă celor douăzeci și una de povestiri, ilustrând o altă poveste a Japoniei, una grafică de data aceasta.”

Anul acesta, în seria „Japan through Romanian Eyes/Japonia prin ochii românilor” vor fi organizate alte două întâlniri moderate de scriitoarea Irina Holca: pe 12 iunie 2026, cu tema „Traducători și traduceri în Țara Soarelui Răsare: traducători din japoneză în română și din română în japoneză”, și pe 11 iulie 2026, dedicată „Artelor tradiționale japoneze – ikebana, yuzen, festivalurile, matsuri și grădinile japoneze”.

12 iunie 2026„Traducători și traduceri în Țara Soarelui Răsare: traducători din japoneză în română și traducători din română în japoneză”.Moderator: Irina Holca

Dezbaterea se va axa pe provocările meseriei de traducător, proiectele/evenimentele culturale la care aceștia contribuie, programe de finanțare pentru traduceri, cursuri de limba română și japoneză—organizate de diverse asociații și universități din Japonia și România.Vor participa:Roman Pașca - profesor la Akita University, traducător în limba română al numeroaselor romane de Oe Kenzaburo, Tanizaki Jun’ichiro etc.; Shingo Suzuki - profesor la Tokyo University of Foreign Studies, traducător al Luceafărului lui Eminescu în limba japoneză; Shiga Shigehito - traducător al pieselor lui Matei Vișniec în limba japoneză pentru teatrul de repertoriu KAZE.

11 iulie 2026 – „Artele tradiționale japoneze – ikebana, yuzen, festivalurile japoneze, matsuri și grădinile japoneze”. Moderator: Irina Holca

Vor participa: Carmen Săpunaru Tămaș: profesor la University of Hyogo, antropolog, specialist în festivaluri japoneze (Tenjin Matsuri/Gion Matsuri etc.); Oana Loredana Scoruș: profesor la Konan University, specialist în estetica grădinilor japoneze moderne; și Adrian Bercea- specialist în caligrafie japoneză.A absolvit Universitatea din București, România, cu specializare în limba și literatura japoneză, unde a obținut și un master în Studii Est-Asiatice. A venit în Japonia în 2012 hotărât să învețe mai multe despre limbă și cultură japoneză. În 2020, a obținut doctoratul în literatură japoneză modernă de la Universitatea Kansai, cu o teză despre cunoscutul autor Miyazawa Kenji. Pe lângă literatura japoneză, este interesat de științele umaniste ale mediului și de pedagogia acestora. În prezent, predă atât cursuri de limba engleză, cât și cursuri legate de literatura și cultura japoneză. De asemenea, este implicat în proiecte COIL, pe care le consideră o oportunitate unică de a îmbunătăți atât activitățile de învățare, cât și comunicarea interculturală. În afara lumii academice, practică artele tradiționale japoneze, fiind instructor de aikido la nivel de 4 dan și deținând un certificat de profesor de caligrafie japoneză la nivel de 7 dan de la Asociația Nihon Shuji.