«Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX»: Nicolae Dărăscu

În cadrul expoziţiei on-line «Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX / Venezia e la sua laguna: lo sguardo degli artisti romeni del lungo Novecento», responsabil de proiect: Cristian Luca, pe pagina de Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia au fost expuse următoarele lucrări provenind din patrimoniul Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus» din Ploieşti:

1. Nicolae Dărăscu (1883–1959), Peisaj din Veneţia [de fapt din Chioggia], ulei pe pânză, 55x46 cm, nedatat [anii ‘20–‘30 ai secolului XX];

2. Nicolae Dărăscu (1883–1959), Zori de zi la Veneţia (Peisaj marin), ulei pe pânză, 65x81 cm, nedatat [anii ‘20–‘30 ai secolului XX].

Lucrări de maturitate din peisagistica marină specifică artistului, dau măsura viziunii acestui clasic al picturii româneşti asupra Veneţiei şi a lagunei sale, spaţiul urban şi marin care l-au inspirat în mod deosebit pe Dărăscu. La Veneţia, pictorul a călătorit, a rezidat şi a pictat, ori de câte ori a fost posibil, frecvenţa sejururilor sale de lucru în oraş fiind în anumite răstimpuri aproape anuală, atât înainte de Primul Război Mondial, cât şi în perioada interbelică. Deşi este considerată un peisaj veneţian, fiind astfel înregistrată în rândul valoroaselor bunuri culturale mobile ale Muzeului de Artă prahovean, cea dintâi lucrare este o compoziţie tipică paletei cromatice a artistului, înfăţişând zona centrală a Chioggiei, «Mica Veneţie», localitate situată în sudul lagunei, Canalul Vena aflându-se în centrul pânzei lui Dărăscu, nu doar prin pitorescul său, ci şi datorită faptului că de-a lungul acestuia se înşiruie cele mai importante monumente arhitectonice, emblematice pentru stilurile ce au influenţat înflorirea oraşului. Peisajul veneţian al lui Dărăscu expus on-line atinge una dintre formele cele mai înalte de expresivitate artistică prin marina «nocturnă», pictură ce surprinde ceasul din preajma zorilor, când se îngemănează lumina cu întunericul; iar soarele începe timid să strălucească la orizont.