VENEȚIA. Expoziţia foto-documentară „Nicolae Iorga (1871–1940) – un destin în imagini”

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea savantului Nicolae Iorga (1871–1940), expoziţia foto-documentară intitulată „Nicolae Iorga (18711940) – un destin în imagini” va prezenta săptămânal, în perioada 25 iunie–29 noiembrie 2021, pe pagina Facebook a reprezentanței, pe site-ul Institutului Cultural Român şi pe cele ale instituţiilor coorganizatoare şi partenere, viaţa şi activitatea marelui istoric român, reflectate în imagini de epocă, în materiale fotografice originale, provenind din patrimoniul imagistic al unor muzee, biblioteci, instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, arhive judeţene. Vor fi expuse instantanee fotografice îndeosebi din activitatea culturală şi ştiinţifică a marelui istoric român.

Nicolae Iorga a fost una dintre cele mai importante şi prolifice personalităţi române, fiind autorul unei vaste opere, în care a abordat nenumărate aspecte ale istoriei şi culturii naţionale şi universale. Ca om politic şi cărturar, Iorga a fost un protagonist al vieţii parlamentare, dar şi ctitor al unor aşezăminte culturale şi instituţii de cercetare, punându-şi amprenta asupra organizării şi funcţionării a numeroase instituţii, contribuind determinant la dinamizarea culturii şi ştiinţelor istorice din România.

Expoziţia foto-documentară aduce în atenţia publicului personalitatea extraordinară a marelui istoric român, opera impresionantă pe care a realizat-o şi, mai ales, rolul fundamental pe care şi l-a asumat, nu doar în dezvoltarea cercetării şi a învăţământului universitar, ci şi în difuzarea istoriei şi a culturii în general: fondator al Universităţii Populare şi preşedinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor, s-a remarcat ca erudit orator şi conferenţiar, pasionat şi carismatic, apreciat şi stimat de public, căruia i-a stârnit pasiunea pentru istorie şi, în general, pentru lectură şi cultură. Iorga a fost fondator inspirat şi vizionar al unor importante instituţii ştiinţifice şi culturale; eforturilor sale li se datorează crearea Institutului de Studii Sud–Est Europene din Bucureşti al Academiei Române (1914), fondarea Şcolii Române de la Fontenay-aux-Roses (1922), a Institutului Istorico-Artistic de la Veneţia (1930) şi a Institutului de Istorie Universală din Bucureşti (1937).

Expunerea online, în succesiune cronologică, a unor adevărate «instantanee de epocă», fotografii referitoare la aspecte ale formării educaţionale, ale carierei ştiinţifice şi didactice, ale activităţii culturale neobosite a lui Nicolae Iorga, va fi însoţită de fişe descriptive în limba italiană, conţinând datele tehnice ale materialului imagistic şi informaţii biografice şi profesionale referitoare la cariera academică şi rezultatele trudei marelui istoric român, ilustrând astfel activitatea fructuoasă pe care acesta a desfăşurat-o şi contribuţia-i uriaşă la dezvoltarea culturii şi ştiinţei istorice din România, în deceniile premergătoare Primului Război Mondial şi în perioada interbelică. Expoziţia este rezultatul colaborării Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia cu Biblioteca Academiei Române din Bucureşti; Institutul de Istorie«Nicolae Iorga» din Bucureşti al Academiei Române; Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti; Muzeul Universităţii din Bucureşti; Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; Biblioteca Centrală Universitară «Lucian Blaga» din Cluj-Napoca; Complexul Muzeal Naţional «Moldova» din Iaşi; Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu» din Iaşi; Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale; Muzeul Judeţean Botoşani; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti; Muzeul Memorial «Nicolae Iorga» din Vălenii de Munte.

Foto:

Nicolae Iorga cu un grup de excursionişti în Comuna Verbiţa, jud. Dolj (1909) (Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Cabinetul de Stampe).

Nicolae Iorga la aprox. 40 de ani (primul deceniu al sec. XX) (Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Cabinetul de Stampe).

Nicolae Iorga şi invitaţii săi în cerdacul casei de la Vălenii de Munte, alături de prinţul moştenitor Carol de Hohenzollern–Sigmaringen, viitorul rege Carol al II-lea al României (1911) (arhiva privată a familiei Iorga, prin bunăvoinţa d-lui Prof. univ. dr. Andrei Pippidi).