Ioana Grigorescu. Calea sincerităţii. Povestea unei arhitecte vizionare

2 August 2019
Etichete

Ioana Grigorescu. Calea sincerităţii. Povestea unei arhitecte vizionare

9 august – 7 septembrie 2019
Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia
Rynek Główny 25

Vernisaj: 8 august 2019, ora 18.00

În perioada 8 august – 7 septembrie a.c., Institutul Cultural Român de la Varșovia împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România va prezenta la Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia (partener al proiectului) o expoziție dedicată operei arhitectei Ioana Grigorescu. Expoziţia va cuprinde un material ilustrativ bogat, majoritatea lucrărilor provenind din arhiva UAR, care va ilustra concludent cariera de arhitect şi restaurator a Ioanei Grigorescu, dar mai ales valoarea de excepţie a realizărilor sale, inclusiv cele artistice.

Prin cariera sa, Ioana Grigorescu ş-a înscris numele cu majuscule în galeria arhitecţilor de prestigiu din perioada postbelică, care, mai ales prin realizările lor din anii 1950-1970, au contribuit hotărâtor la afirmarea unui vârf, greu de egalat, al protejării, conservării şi restaurării monumentelor istorice din România. În acest sens trebuie subliniat că, prin valoarea lor, operele Ioanei Grigorescu de restaurare a monumentelor istorice se înscriu fără rezerve în patrimoniul internaţional, fapt confirmat în anul 1993 şi de includerea în lista UNESCO a unora dintre monumentele la a căror restaurare arhitecta a avut contribuţii importante (mănăstirile Humor, Voroneţ, Suceviţa).

Ioana Grigorescu (4 martie 1915 - 13 noiembrie 2006), a absolvit în 1941 Facultatea de Arhitectură, iar în 1947 şi-a obţinut diploma de arhitect cu calificativul „Magna cum laudae” acordat pentru un proiect având ca temă o şcoală de arhitectură şi urbanism, rezolvată într-un registru modern, de avangardă la vremea respectivă. Din 1955 se dedică activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, afirmându-se în scurt timp ca una din personalităţile cele mai prestigioase din domeniu, reuşind cu deosebit rafinament artistic şi abilitate profesională să îmbine tradiţia cu modernitatea.
Într-o perioadă scurtă, de circa un deceniu şi jumătate, va realiza o serie de lucrări remarcabile de restaurare, majoritatea situate în Bucovina din nordul Moldovei.
Suita lucrărilor sale, realizate până în 1972, când a fost obligată să se pensioneze, cuprinde:

- incinta de chilii de la Mănăstirea Dealu-Târgovişte (1955);
- Mănăstirea Humor (1960-1971), biserica şi turnul Vasile Lupu;
- Biserica de la Voroneţ (1960-1961), casa muzeu şi a custodelui;
- Ansamblul Mănăstirii Suceviţa (1960-1970), inclusiv biserica cimitirului, împreună cu turnul clopotniţă a acesteia;
- Ansamblul Mănăstirii Dragomirna (1961-1971), inclusiv biserica cimitirului;
- Mănăstirea Putna (1966-1972), turnul tezaur şi biserica;
- Mănăstirea Slatina (1960-1972), trei turnuri ale incintei.
- Mănăstirea Secu (1963-1972), biserica, incinta de vest incluzând turnul de intrare şi turnul Mitrofanei, arhondaricul şi circa o treime din chilii;
- Mănăstirea Sihăstria Secului, (1966-1969), stăreţia şi un grup de chilii;
- Casa Dosoftei din Iaşi (1967).

Arhitectă de formaţie profund modernă, manifestată consecvent indiferent de programul abordat, Ioana Grigorescu a reuşit în restaurarea monumentelor istorice să îmbine cu talent, dar şi mult curaj, elementele constructive originare cu completări sau/şi adaosuri tratate într-un registru modern susţinut consecvent. În totală opoziţie cu restaurările şi reconstruirile „în stil” ale monumentelor sau ale unor părţi ale acestora, ea a fost adepta consecventă a diferenţierii clare a etapelor de construcţie şi intervenţie, evidenţiind fără dubii, dar în deplină armonie, părţile vechi de cele noi, reconstruite sau adăugate. În acest sens ea a încercat să evite, acolo unde nu existau date sigure, reconstrucţia bazată numai pe elemente analoage.
În linii mari, concepţia de restaurare susţinută de Ioana Grigorescu stă sub semnul sincerităţii şi autenticităţii, fiind definită de ea ca „... asemănătoare reîntregirii unui vas de lut cu un alt material contrastant[şi pe care] privindu-l, eşti mulţumit să ştii care anume porţiune este cu adevărat originală şi care a fost completată. Astfel, cercetătorul viitor sau vizitatorul devine implicit un spectator activ, un critic al restaurării, îşi dă seama atât de starea monumentului la începutul lucrării, cât şi de justeţea sau eventualele greşeli ale reconstruirii...”.

Echipa proiectului prezentat la Cracovia:

Curator: președinte UAR: arh. Ileana Tureanu
Coordonator/ autor texte: arh. Alexandru Panaitescu
Cercetator arhivă: arh. Rodica Panaitescu
Concept grafic: arh. Ioana Alexe
Traducere engleză / polonă: Alexandra Purnichescu / Natalia Mosor
Tehnic: Răzvan Hatea, Constantin Ion Lunguțescu