În sala
de evenimente a Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, care s-a dovedit a
fi neîncăpătoare pentru publicul participant, a avut loc, în data de 23 iunie,
o nouă ediție a seriei de evenimente dedicate culturii idiș, „Yiddishkeit”. Programul evenimentului, organizat în
colaborare cu Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și
Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel, și moderat de Arie Yass, poet și
personalitate culturală, a cuprins lansarea cărților „Opțiunea așkenază”
de Daniel Galay, și "Revivalistics: From the Genesis of Israeli to
Language Reclamation in Australia and Beyond" (Oxford University Press) de
prof. Gilad Zuckermann.
Volum de
eseuri și articole, în care Daniel Galay explorează tema sionismului,
simbolistica termenului „așkenaz”, și istoria familiei sale, pornind de la
rădăcinile românești dobândite prin familia mamei sale, originară din Bucovina,
cartea „Opțiunea așkenază” a surescitat interesul și curiozitatea dr. Batia
Siebzehner, lector la Colegiul Beit Berl, care a caracterizat-o ca fiind „o
sursă de căutări, polemici și întrebări cotidiene”. Vorbind despre efectul
sionismului asupra societății, Daniel Galay a subliniat că „acesta a afectat
într-o oarecare măsură diversitatea lingvistică din Israel. Din dorința de a se
adapta contextului social și politic nou-creat, diferitele comunități de
imigranți sosiți în Israel au renunțat la limbile originare, în favoarea limbii
ebraice.” Soluția propusă de autor este recunoașterea și promovarea diverselor
moșteniri lingvistice aduse de valurile de aliyah în Israel.
Cartea "Revivalistics:
From the Genesis of Israeli to Language Reclamation in Australia and
Beyond", semnată de prof. Gilad Zuckermann, face o prezentare introductivă
asupra noului domeniu interdisciplinar al revivalisticii (aducerea în
actualitate și în circuitul lingvistic al unor limbi scoase din uz), cu o
analiză lingvistică practică a acestui domeniu asupra limbii ebraice și a diverselor
contacte și influențe exercitate asupra acesteia prin contactul cu limbile
noilor imigranți, printre aceste limbi numărându-se și limba română.
Dr. Tamar Eilam Gindin, lingvist, a apreciat că „volumul semnat de prof. Zuckermann reprezintă o cercetare revoluționară în domeniul lingvisticii, construind o legătură între originea limbilor și fondul genetic universal”. Prof. Gilad Zuckermann, cadru academic și lingvist, a menționat impactul internațional pe care cercetarea sa îl are asupra regăsirii și aducerii în actualitate a unor limbi dispărute nu doar în spațiul australian sau în cel israelian, ci și în Africa și Asia, cu ecouri în peste 100 de țări din lume.
