- 19 February 2019 - 19 February 2019
- Etichete Brâncuși Constantin sculptură arte vizuale modern sculpture visual arts national celebration Brancusi Day
Ziua de 19 februarie a fost declarată oficial în anul 2015 zi de sărbătoare naţională, denumită „Ziua Brâncuşi”. 19 februarie este data la care în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuși.
Unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX, considerat pionier al sculpturii moderne abstracte, Constantin Brâncuși (1876-1957) „a sculptat germinarea așa cum a sculptat adormirea, înălțarea și peste tot, desăvârșirea, ca o neîncetată mângâiere a formelor, întocmai pietrei spălată de apă. A tăcea-tăcere, ce lung infinitiv, dar, din tăcerea aceasta, ținând, fie de istorie, fie de gramatica românească, el, Brâncuși, avea să facă un monument universal.ˮ (Constantin Noica, 1909-1987).
De la Rugăciunea din 1907 la Coloana fără sfârșit din 1937-1938, Constantin Brâncuși a renunțat la frumusețea exterioară a formelor în favoarea dimensiunii lor lăuntrice, dezvoltând permanent o tendință între stilizare și generalizare.
„Opera sa ne dezvăluie esența surprinsă în formele concrete de existență. Ea este, așadar, o sinteză a forței universale care exprimă ceea ce nu poate fi rostit, care reunește contrariile într-un tot armonios.ˮ consideră criticul de artă Ionel Jianu (n. 1905, București – d. 1993, Paris), prieten al artistului din 1927.
„Eu niciodată nu mi-am propus să uimesc lumea. (...) Am judecat simplu, așa cum vedeți, și am ajuns la ceva tot simplu, teribil de simplu: la o sinteză care să sugereze ceea ce voiesc să reprezint. Am scos din bronz, din lemn, din marmură acel diamant ascuns: esențialul.ˮ.
”Ceea ce este real este esența. Iar dacă te apropii de esența reală a lucrurilor, ajungi la simplitate.”, spunea Constantin Brâncuși.
Referințele la arta arhaică, voința sa de a se îndepărta de orice expresie sau sentiment personal față de modelul său, de a privilegia forma elementară, universală și atemporală, toate i-au permis să detașeze opera sa de limitările stilurilor proprii epocii sale, și să înscrie sculpturile sale într-o dimensiune universală.
Frumusețea sculpturii sale, în care a căutat adevărurile esențiale ale vieții, l-a făcut pe scriitorul Robert Payne, prieten al artistului, să afirme „Brâncuși absoarbe frumusețea care îl înconjoară, frumusețea creată de propriile sale mâiniˮ.