Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în parteneriat cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, a organizat, în data de 16 iulie, o întâlnire dedicată relației dintre memoria Holocaustului și confruntarea cu terorismul contemporan. Invitații, prof. dr. Jean-Jacques Askenasy, reputat neurolog, cercetător și membru de onoare al Academiei Române, și rabinul Iosef Wasserman, inițiator al „Marșului Vieții” de la Iași, au abordat tema din perspective diferite și complementare.
În deschiderea evenimentului, Luciana Friedmann, director adjunct al ICR Tel Aviv, a subliniat: „Două teme dificile se întâlnesc în aceeași conferință: Holocaustul și terorismul contemporan. Încercăm, prin intermediul invitaților noștri, să înțelegem care sunt șansele normalității într-o lume marcată de tragediile trecutului și de violențele prezentului. Cum apărăm democrația și libertatea fără a permite fricii și urii să ne definească viitorul?”
Jean-Jacques Askenasy, personalitate importantă a neurologiei, și-a început formarea medicală în România, iar activitatea sa științifică internațională s-a concentrat asupra neurologiei, neuroștiințelor și medicinei somnului. Rămas permanent conectat la viața științifică românească, profesorul Askenasy a pornit în intervenția sa de la propria biografie pentru a urmări un destin mai larg al poporului evreu: de la tragedia Holocaustului la existența unui stat propriu și la lupta continuă pentru apărarea acestuia. Atacul din 7 octombrie 2023 a constituit un punct central al reflecției sale, prin amploarea violenței împotriva civililor și trauma profundă produsă societății israeliene. Din perspectiva neurologului, profesorul Askenasy a analizat mecanismele urii, manipulării și radicalizării, încercând să explice cum ideologia extremistă poate modela gândirea și comportamentul uman.
Rabinul Iosef Wasserman a vorbit despre memorie și despre angajamentul de a nu lăsa uitarea să se aștearnă peste ororile Holocaustului. Din această convingere s-a născut implicarea sa în inițierea „Marșului Vieții” de la Iași, un demers care aduce împreună israelieni și români în asumarea unei memorii comune. Iașiul rămâne un loc fundamental al acestei memorii. Pogromul din iunie 1941, masacrul de la Chestura Poliției și Trenurile Morții, alături de deportările și tragedia evreilor din Transnistria, sunt pagini de istorie care trebuie cunoscute și transmise generațiilor următoare.
Întâlnirea a adus împreună două forme ale responsabilității: încercarea de a înțelege mecanismele care fac posibilă ura și obligația de a păstra memoria consecințelor ei. Spre final, Dragoș Nelersa, președintele ASLR, a adresat participanților o invitație la dialog, încurajând continuarea reflecției și a schimbului de idei în jurul acestor teme.
