27 noiembrie 2008
Fotografii româneşti
Mikael van Reis recenzează catalogului cu scriitori români Perspective româneşti: "După cum se ştie, portretele de scriitori nu reprezintă o specie aparte a genului portretistic. Şi totuşi, ele au o aură specială, în care privirea este oglinda experienţei artistice. Ceea ce se explică prin faptul că deseori proiectăm particularităţile operei unui scriitor asupra înfăţişării acestuia.
Lütfi Özkök, originar din Turcia, şi Cato Lein, din Norvegia, sunt doi dintre aşii suedezi în materie de portrete de scriitori. În septembrie 2007, timp de o săptămână, au fotografiat scriitori români, ale căror portrete au fost incluse într-o carte cu titlul Rumänska synvinklar / Perspective româneşti, editată de Institutul Cultural Român de la Stockholm.
Cartea cuprinde şi fotografii mai vechi realizate de Özkök, precum şi texte de prezentare a scriitorilor şi extrase din opera acestora. Literatura română are o istorie în egală măsură naţională şi internaţională. O parte dintre scriitori au trăit într-un exil interior, alţii, precum Tzara, Ionescu, Cioran sau Celan, au părăsit fizic ţara, pe câtă vreme inegalabilul Nichita Stănescu a decis să rămână.
Aceştia şi mulţi alţii sunt portretizaţi în cartea recent apărută. Personal sunt fascinat de portretul realizat de Özkök suprarealistului Gherasim Luca (1913-1994), a cărui privire integră este întocmai imaginea experienţei de care vorbeam mai sus."
Cotidianul Kristianstadsbladet
8 noiembrie 2008
Marcu, Lein şi Özkök: Perspective româneşti
(...) Mă opresc şi asupra unora dintre scriitorii tineri: Adela Greceanu, cu oscilările sale între realism şi fantezie, într-un limbaj sigur de sine, Elena Vlădăreanu, născută în 1981, cu o poezie ce pătrunde direct în inimă: puternică, deschisă, directă. Până acum am numit însă poate nici jumătate din cei ce apar în volumul Perspective româneşti, motiv pentru care aş dori să adaug că această frumoasă carte oferă mult mai mult. (...) Multe dintre textele din carte, ca şi cele care apar în numărul tematic din Lyrikvännen, sunt tălmăcite de scriitori suedezi precum Ida Börjel, Malte Persson, Kajsa Sundin şi Kristofer Flensmarck (dar şi de traducători precum Dan Shafran şi Inger Johansson). Acest lucru este rezultatul unei călătorii în România pe care cei patru au întreprins-o in acest an, când au participat la un seminar de traducere împreună cu câţiva colegi români. Dacă Rumänska synvinklar (Perspective româneşti) se concentrează în primul rând pe portretele scriitorilor, se poate spune că Lyrikvännen are în centru textele. Este un număr plin de voci şi tonuri variate, care ne aminteşte de marea contribuţie literară a României. Astfel, cartea şi revista se completează reciproc într-un mod fericit..
Svenska Dagbladet
29 octombrie 2008
SvD recenzează ultimul număr al revistei Lyrikvännen, dedicat poeziei româneşti, vorbind la superlativ despre poeţii români, de la modernişti la contemporanii Mircea Cărtărescu şi Ioan Es. Pop: „România are o istorie strălucită ca ţară creatoare de poezie, cu un modernism care a influenţat întreaga Europă", scrie Michel Ekman, autorul articolului intitulat „România – o ţară cu o poezie strălucită". Ekman trece în revistă conţinutul Lyrikvännen, de la eseul „eruditului astru Mircea Cărtărescu", la o prezentare a atelierului de traducere româno-suedez organizat în martie 2008 de Institutul Cultural Român de la Stockholm, Fundaţia de Poezie Mircea Dinescu şi Centrul Cărţii.
Voltaire, blogul poetei Marie Lundquist
26 octombrie 2008
Sepia românească
Aţi observat că, în ultimul timp, poeţii români au invadat literalmente Suedia? Mai întâi i-am vazut la Târgul de Carte de la Göteborg, apoi a apărut Lyrikvännen cu numărul său tematic despre poezia românească şi tot atunci a fost publicată frumoasa carte Rumänska synvinklar (Perspective româneşti). (…) În Lyrikvännen, redactorul Erik Magntorn scrie astfel: "Dacă ar fi să găsesc un simbol pentru România şi poeţii săi, acesta ar fi sepia. Stranie şi frumoasă, pluteşte în adâncuri, împroşcând universul cu cerneala sa întunecată şi dătătoare de inspiraţie". În acelaşi număr, poeta Ida Börjel povesteşte despre un workshop care a avut loc în România timp de o săptămână şi la care au participat patru poeţi suedezi şi patru poeţi români, traducându-şi reciproc versurile – fără a cunoaşte unul limba celuilalt! Cum au reuşit? Plecând de la traduceri în engleză şi franceză, pendulând între diferite limbi şi dicţionare, încercând să înţeleagă diferenţele gramaticale şi modul în care ele influenţează traducerea, recurgând inclusiv la limbajul trupului, universal, ascultând ritmurile şi structura muzicală care caracterizează fiecare limbă în parte şi încercând să transpună toate acestea în costumul unei alte limbi.
Revista Tidningen Kulturen
14 octombrie 2008
Nebunesc, dar necesar: opt poeţi într-un schimb cultural suedezo-român
Sunt impresionat de poetele românce Elena Vlădăreanu şi Adela Greceanu, de modul în care se dedică atât propriei poezii, cât şi poziţiei ţării lor în cadrul noii Europe, un rol necunoscut scriitorilor suedezi. (...) Mi se pare admirabilă iniţiativa de a facilita întâlnirea unor tineri poeţi talentaţi într-un context neprotocolar şi pe picior de egalitate.
Cotidianul Tidningen Kulturen
9 octombrie 2008
Herta Müller şi Vaira Vike-Freiberga discută despre limbă şi identitate
Vineri a avut loc la Târgul de carte de la Göteborg un seminar despre limbă şi identitate. Aşa ceva se poate transforma cu uşurinţă într-un schimb de fraze generale, lipsite de conţinut, nu însă atunci când invitată este Herta Müller. Scriitoarea are o voce profundă, puţin ostenită, şi îşi alege cu grijă cuvintele. Se vede că ai de-a face cu o persoană obişnuită să ceară foarte mult de la ea însăşi. (...)
Cotidianul Sydsvenskan
8 octombrie 2008
Voci din exil
S-o ascult pe Herta Müller la Institutul Cultural Român de la Stockholm săptămâna trecută a fost, în mod nu neaşteptat, o baie de seriozitate. „Liebe Herta", a deschis seara interlocutorul ei, Aris Fioretos, şi a urmat un dialog domol în acea germană românizată cu totul specială, limpede precum cristalul, încât şi eu am putut s-o urmăresc. Discuţia s-a axat pe literatură şi memorie şi pe proiectul în lucru [al Hertei Müller] despre deportarea populaţiei de origine germană din România după război. Institutul era plin, până şi ultimul loc în picioare era ocupat, iar Academia Suedeză era reprezentată prin Frostenson, Svenbro şi Espmark. (...) Cartea Rumänska synvinklar (Perspective româneşti), publicată de Institut, te tentează să cunoşti şi mai mulţi scriitori din această parte a Europei. Multe dintre nume sunt în continuare dureros de necunoscute în Suedia.
Cotidianul Uppsala Nya Tidning
5 octombrie 2008
Articol despre poeţii români prezenţi la Festivalul de poezie de la Uppsala
Primul punct din programul serii de sâmbătă, România-Suedia, a oferit cea mai consistentă componentă de lectură de poezie din festival. Este vorba de un program prezentat şi la târgul de carte de la Göteborg cu o săptămână în urmă. Poeţii suedezi Kajsa Sundin, Kristofer Flensmarck şi Malte Persson i-au întâlnit pe colegii lor români Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu şi Dan Sociu într-o lectură încrucişată, în cadrul căreia publicul a avut ocazia să asculte atât texte originale în română, cât şi traduceri excelente în suedeză. O întâlnire minunată. Pe deasupra, limba română este o limbă frumoasă şi, judecând după traducerile suedeze, scena de poezie contemporană din România merită să fie cunoscută.
Cotidianul Dagens Nyheter
28 septembrie 2008
Favorit la Nobel descrie viaţa de zi cu zi în lagărele de muncă
Maria Schottenius recenzează astfel seminarul "Literatură şi memorie", despre ultimul proiect literarar al Hertei Müller: „Există mulţi factori de nesiguranţă la seminariile de la târg. Vorbitorii pot avea vocea prea firavă sau prea agitată, moderatorii pot fi lipsiţi de energie. Există sute de lucruri care pot merge prost. Vineri, însă, la seminarul Hertei Müller, mai totul a mers fără cusur, în ciuda faptului că seminarul s-a desfăşurat în limba germană şi că s-a vorbit despre o carte care încă nu a apărut."
Cotidianul local Norrköpings Tidningar
28 septembrie 2008
Urmatorul proiect al Hertei Müller
Târgul de la Göteborg creşte mai mult în lăţime decât în înălţime. Vârfurile sunt puţine. În primul rând, avem anul ăsta posibili viitori laureaţi ai Nobelului? Eu unul identific trei: scriitorul român Mircea Cărtărescu, poetul australian Les Murray şi Herta Müller. Pe primii doi îi ratez, din păcate. Dar atunci când Herta Müller este intervievată în legătură cu viitorul său proiect, sunt acolo. Povesteşte despre o carte care încă nu a apărut, scrisă împreună cu un scriitor care din păcate a trecut în nefiinţă. E o poveste interesantă...
Cotidianul Svenska Dagbladet
22 februarie 2008
interviu cu poeta Nina Cassian:
Nina Cassian este vehementă, intransigentă şi plină de umor. Acum se află într-o vizită fulger la Stockholm. A fost invitată de Institutul Cultural Român de aici pentru a deschide, împreună cu Kristina Lugn, o ambiţioasă serie de poezie care are loc la institut. (...) Unul dintre primele poeme scrise direct în engleză este Youthing, Întinerire, inclus în volumul Femeia miracol, care va apărea în suedeză la toamnă. Nina Cassian explică că n-a putut niciodată să-şi împartă viaţa în capitole distincte, precum „copilăria", „tinereţea" şi „bătrâneţea" - trăiesc toate vârstele deodată. Am în continuare 7 ani, 21 şi 45, iar în acelaşi timp trăiesc şi vârstele la care încă n-am ajuns. Viaţa este mult prea scurtă pentru a fi fracţionată în mai multe vârste, viaţa este pur şi simplu un gest unic.
