Expoziția „Corpul feminin între mit și rezistență în grafica românească din perioada comunistă” la Santander

Institutul Cultural Român de la  Madrid și  Muzeul de Artă din Constanța (MACT), cu sprijinul Consulatului onorific al României în Cantabria, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, prezintă  expoziția  de artă ,,Corpul feminin între mit și rezistență în grafica românească din perioada comunistă” la sediul Delegației Guvernului spaniol în Comunitatea autonomă Cantabria.

Cele 23 de lucrări grafice fac parte din colecția MACT, parte a proiectului Muzeul din Depozit. Expoziția deschide seria evenimentelor din luna martie, pe care ICR Madrid le dedică  femeii.

Perioada expoziției: 25 februarie - 31 martie 2026
Locația expoziției: Sala Juan de la Cosa a Delegației Guvernului spaniol din Cantabria (Calle Calvo Sotelo, 25, 39071 - Santander, Cantabria)
Intrarea este liberă

Vernisajul expoziției va avea loc la data de 25 februarie 2026 în prezența delegatului Guvernului din Cantabria, Pedro Casares Hontañón, a consulului onorific al României la Santander, Sancho Michell, a echipei Muzeului de Artă din Constanță reprezentată de directoarea muzeului Lelia Rus-Pîrvan, și a directoarei ICR Madrid, Maria Floarea Pop. 

Conceptul expoziției:

Expoziția investighează una dintre temele recurente și profund problematice ale epocii comuniste: reprezentarea corpului feminin. În universul vizual al comunismului, corpul feminin ocupă un loc central, dar profund ambiguu. Femeia este reprezentată ca simbol al progresului, al forței productive și al viitorului socialist, fiind însă, în același timp, redusă la o funcție ideologică. În arta românească se construiește astfel sistematic mitul „super-femeii”: o figură infatigabilă, mereu tânără și zâmbitoare, capabilă să muncească fără efort, să susțină economia și să asigure continuitatea biologică a statului.

În afișe și lucrări grafice din perioada 1958–1965, femeia apare integrată perfect în peisajul industrial și agricol, alături de fabrici, utilaje sau câmpuri cultivate. Feminitatea este redefinită în termenii eficienței, disciplinei și sacrificiului, pierzând orice legătură cu intimitatea sau vulnerabilitatea. În spatele acestei imagini idealizate se află însă o realitate dureroasă: femeile reale suportau o dublă povară, fiind simultan muncitoare și mame, cetățeni model și piloni ai familiei. Emanciparea promisă de discursul oficial se transforma, în practică, într-o formă de control suplimentar asupra corpului și vieții personale. 

Selecția de lucrări din expoziție conturează o tipologie recurentă a femeii-muncitoare, prezentă în scene de muncă agricolă și industrială. Lucrările dedicate muncii industriale precum Filatoare, Natașa țesătoare de plase, Dulapul cu bobine, Relonul sunt esențiale pentru înțelegerea mecanizării simbolice a corpului feminin. Firul, bobina sau materialul sintetic devin extensii ale corpului, iar corpul, la rândul său, devine parte a aparatului (re)productiv. Excesul de ordine, claritatea compozițională și monumentalitatea figurilor trădează artificialitatea construcției ideologice. În repetiția temelor precum Altoiul puieților, Culesul merelor sau Cules de rod se instalează monotonia și constrângerea, iar acolo unde propaganda încearcă să fixeze un ideal, apare, paradoxal, o fisură.

Un contrapunct esențial în cadrul expoziției îl constituie ilustrațiile realizate de Geta Brătescu pentru Mutter Courage. Prin liniile sale simple, spațiile goale și gesturile esențiale, Brătescu completează personajul dramaturgiei lui Brecht, îi oferă o dimensiune vizuală contemplativă, care subliniază tensiunea dintre pierdere și protecție. Artista, recunoscută prin participări la Bienala de la Veneția, expoziții la Centre Pompidou și MOMA, și premiată pentru contribuțiile sale la arta contemporană, exemplifică libertatea creativă totală, reușind să interpreteze tema clasică, fără a-i diminua mesajul.

Curatoarea expoziției: Lelia Rus Pîrvan, manager general al muzeului de Artă din Constanța

Alte informații:

Muzeul de Artă Constanța a dobândit o existență instituțională în anul 1961, însă, în pofida acestei istorii relativ recente, s-a impus rapid ca unul dintre cele mai importante repere culturale naționale. Printr-o politică coerentă de achiziții și prin asumarea constantă a misiunii sale de conservare, cercetare și valorificare a artei moderne și contemporane, muzeul deține un patrimoniu semnificativ, capabil să reprezinte astăzi o imagine a artei românești de secol XIX - XX. Un rol esențial în configurarea acestui patrimoniu l-a avut fondul de grafică, dezvoltat în mod susținut mai ales în perioada 1962–1989. În cazul lucrărilor realizate în tiraj mare, cum sunt cele din selecția expoziției, muzeului îi revenea, conform unei dispoziții interne a Ministerului Culturii de la acea vreme, exemplarul cu numărul 7 din fiecare ediție achiziționată în mai multe exemplare. Această practică administrativă a condus la formarea unei colecții substanțiele, care reflectă fidel temele și mecanismele ideologice ale artei grafice din această perioadă.

Vă așteptăm!