9 martie
Cea mai importantă sărbătoare a lunii martie este considerată ziua de 9, atât conform calendarului creștin ortodox, cît și celui popular. În această zi sunt sărbătoriți cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia, numiţi, în tradiţia populară, Mucenicii sau Măcinicii.
Сei 40 de Sfinți Mucenici au fost soldaţi creştini şi au trăit pe timpurile împăratului Licinius, unul dintre aceia care prigonea creştinii. Se zice că ei au refuzat să se închine idolilor, declarând în faţa guvernatorului cetății că îl vor urma pe Isus Hristos. Revoltat de cele auzite, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Acolo însă, ei au început să se roage şi s-a petrecut o minune: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor. Şi pentru că au fost scoşi vii din lac, trupurile lor au fost arse, iar oasele aruncate în lac. După trei zile, cei 40 s-au arătat episcopului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creştinii i-au scos şi le-au îngropat trupurile cu mare cinste.
Sărbătoarea creştină s-a suprapus cu cea de început a anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională. În credinţa populară, în această zi se încheie Zilele Babelor, lăsând loc Zilelor Moşilor. Sărbătoarea a pornit, probabil, de la importanța deosebită pe care oamenii de altădată o acordau cultului moșilor, aceştia închipuind în fapt sufletele morților. Se credea că aceste suflete patronau viața pământenilor, mai ales la pragurile de timp (la cumpenele dintre anotimpuri, adică în preajma echinocțiilor și solstițiilor). Așadar, pentru a întâmpina cum se cuvine sufletele strămoșilor, gospodinele fac şi astăzi Sfințișori (colăcei) de Măcinici, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii, iar bărbaţii beau câte 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu. „Sfinţişorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt ‒ cifra echilibrului cosmic. Mâncatul lor are conotații magice, îmbunând spiritele strămoșilor și asigurând un trai liniștit în anul care va urma. Numiți și "Mucenici", "Brăduleți", acești colăcei i-ar închipui pe cei 40 de sfinți uciși la Sevastia. Prin Bucovina se obișnuia ca, în locul colăceilor, să se facă 40 de plăcinte cu varză. În aceste preparate trebuia să se pună neapărat miere și nuci.
[url=http://www.moldovenii.md/en/section/655
]http://www.moldovenii.md/en/section/655
[/url]
