Astăzi au fost prezentate, în premieră, detaliile proiectului Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor / Black Seas – Scores for the Sonic Eye, proiect care va reprezenta Româniala Expoziția Internațională de Artă – la Biennale di Venezia și se va desfășura în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, în perioada 6 mai - 22 noiembrie 2026.
România prezintă la Bienala de Artă de la Veneția o expoziție deAnca Benera & Arnold Estefán, denumită Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor / Black Seas – Scores for the Sonic Eye. Curatoriată de Corina Oprea și Diana Marincu, comisar: Ioana Ciocan, expoziția se va desfășura concomitent în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
În cadrul proiectului, Marea Neagră este abordată ca un spațiu ecologic și geopolitic în care straturi de istorie, conflict și transformare continuă să coexiste. Instalația din Pavilionul României din Giardini combină sunetul, imaginea și elementele sculpturale într-o instalație multimedia care activează relațiile dintre procese naturale, infrastructuri și narațiuni istorice. Prin traducerea neliniștii și tăcerii în compoziții audio-vizuale, datele științifice devin „partituri”, creând o întâlnire multisenzorială cu marea – simultan subiect și mediu al experienței. Plecând de la o cercetare artistică de lungă durată, proiectul promovează ascultarea ca formă de responsabilitate și cunoaștere, poziționând România într-un dialog solidar transregional.
Artiștii Anca Benera & Arnold Estefánși-au propus ca expoziția din cadrul Bienalei din acest an să exprime pluralitatea Mării Negre, prin film, sunet și obiecte sculpturale: „Marea Neagră este adesea turbulentă - o turbulență care nu este doar meteorologică, ci și istorică și politică. Ea se reflectă în mișcarea valurilor, la fel cum se manifestă în conflicte, infrastructuri energetice și relații de putere. Explorăm cum poate fi creat un spațiu în care marea își afirmă propria voce; un spațiu în care marea nu mai este o suprafață pasivă, ci un interlocutor activ, capabil de răspuns, dar și de refuz.”
„In Minor Keys / În tonalități minore” estetema generală a celei de-a 61-a Expoziții Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia. Curatoarele Corina Oprea și Diana Marincu au subliniat că proiectul ce va reprezenta Româniala Expoziția Internațională de Artă 2026 „se integrează în tematica Bienalei din acest anpropunând sunetul ca mediu artistic și de cercetare prin care pot fi explorate forme alternative de înțelegere a lumii și de solidaritate”.
Domnul Liviu Jicman, Președintele Institutului Cultural Român a menționat că „România are, în fiecare an, șansa de a prezenta la Bienala de la Veneția un proiect care se desfășoară în două spații distincte, extinzându-se astfel din centrul istoric al orașului până la Giardini della Bienale, nucleul tradițional al acestei platforme culturale prestigioase și influente. Proiectul selectat pentru a reprezenta România, „Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor", propune o experiență artistică complexă, care va fi deopotrivă atractivă pentru publicul larg și relevantă pentru profesioniștii din domeniul artei. Prin tematica și forma sa, proiectul creează un cadru fertil de dialog și întâlniri pentru cine va ști să valorifice relaționarea culturală internațională și oportunitatea de vizibilitate globală pentru artiștii români”.
Domnul Koppány Bulcsú ÖTVÖS,secretar de stat în Ministerul Culturii a subliniat că „Dincolo de a fi un eveniment cu o tradiție impresionantă, începută în 1895, Bienala de la Veneția reprezintă astăzi un spațiu în care se testează idei și direcții artistice care vor defini discursul cultural al anilor următori. Participarea României la Bienală este, de fiecare dată, un exercițiu de responsabilitate culturală și de vizibilitate internațională”.
De asemenea, domnul Andrei Luca, directorul Direcției Diplomație Culturală, Educație și Știință din Ministerul Afacerilor Externe, prin intervenția sa a evidențiat că „Prezența continuă a României la această manifestare confirmă angajamentul statului român de a susține diplomația culturală ca instrument strategic de promovare a valorilor și creativității românești în plan internațional. Prin proiectul prezentat în cadrul Bienalei, România contribuie activ la conversația globală despre cultură, sustenabilitate și viitor, oferind o perspectivă artistică relevantă și competitivă. ”
Proiectul Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor / Black Seas – Scores for the Sonic Eye va transforma Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția cu lucrări ce extind cercetarea Mării Negre spre alte teritorii și infrastructuri globale. Prin explorarea fragilității ecologice, ele abordează tensiunea dintre dezrădăcinare și continuitate, invocând lumi subacvatice și mitologii ascunse.
Proiectul va fi întregit de publicarea, la închiderea Bienalei de Artă de la Veneția 2026, a unui volum editat de Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.) și distribuit de Verlag der Buchhandlung Walther und Franz König, realizat în colaborare cu cercetători și autori din regiunea Mării Negre. De asemenea, expoziția va fi însoțită de un program extins de mediere și de un calendar de evenimente publice, detalii ce vor fi anunțate în curând.
Artiști: Anca Benera & Arnold Estefán
Curatoare: Corina Oprea și Diana Marincu
Comisar: Ioana Ciocan
Echipă:
Compoziție sonoră: Simina Oprescu
Performer & compoziție vocală: Diana Miron
Înregistrare de teren: Laurențiu Coțac, Attila Faravelli
Post-producție și montaj: Tudor Cioroiu (Format Studio)
Coordonatoare strategică: Corina Bucea
Producătoare executivă: Ioana Gonțea (Uzinele Creative)
Coordonatoare comunicare: Raluca Selejan
Design expoziție: George Marinescu & Maria Daria Oancea (Atelier Ad Hoc)
Manager producție: Justin O’Shaughnessy
Coordonatoare mediere: Tatiana Moise
PR internațional: Tilla Rudel
PR național: Oana Boca Stănescu
Design: Arnold Estefán, Alice Voinea
Editor consultant: Anna-Sophie Springer
Traduceri: Samuel Onn, Larisa Oancea
Organizatori: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe
Partener strategic:UniCredit Bank
Producători: Fundația Art Encounters, Asociația Culturală FIR
Parteneri instituționali: Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), ERSTE Foundation, Centrul de proiecte Timișoara
Colaboratori: EIDOTECH, Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara, Facultatea de Arte și Design / Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism / Universitatea Politehnica Timișoara.
Parteneri:Salt Istanbul, Tinguely Museum Basel, The Latvian Centre for Contemporary Art (LCCA), Göteborg International Biennial for Contemporary Art (GIBCA), Röda Sten Konsthall, Moderna galerija Ljubljana, Kunsthalle zu Kiel, IKT International Association of Curators of Contemporary Art, Socialist Anthropocene in the Visual Arts (SAVA) at University of East Anglia (UEA), Artwill Bucharest
Parteneri științifici: Institutul de Speologie “Emil Racoviță” (ISER) & Grupul de explorări subacvatice și speologice (GESS), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar).
Parteneri media: Revista Arta, Insula 42, Observator Cultural, Podcast Buzunar de Artă, PropagArta, Radio România Cultural, RFI România, Scena9, The Institute, Urban.ro
Urmăriți proiectul pe paginile:
 |
Artiști
Anca Benera & Arnold Estefán colaborează din 2012, locuiesc și lucrează în Viena. Practica lor artistică este bazată pe cercetare, fiind inspirată de tiparele ascunse sau invizibile din spatele anumitor narațiuni istorice, sociale și geopolitice, fiind articulată într-o gamă de materiale, formate și medii precum instalații multimedia, desen, sculptură și performance. Relația dintre istorie și mediu, climă, ecologie și politica resurselor se află adesea în centrul proiectelor lor recente. Lucrările lor au fost expuse în muzee și bienale printre care: Manifesta 15, Barcelona (2024), Kyiv Biennial (2025, 2023, 2015), Matsudo International Science Art Festival, Tokyo (2025), Kunsthalle Mainz (2025), Creative Time Summit, New York (2024), 1st Klima Biennale, Viena (2024), Art Encounters, Timisoara Romania (2024 - solo). În 2022 le-a fost acordat Premiul Birgit Jürgenssen de către Ministerul Federal Austriac pentru Educație, Artă și Cultură, iar în 2023 au fost primii bursieri ai Postsocialist Art Centre din cadrul UCL, Londra.
Curatoare
Corina Oprea este curatoare, editoare și
cercetătoare, a cărei activitate acoperă arta contemporană, performance-ul și
cultura vizuală. Deține un doctorat la Loughborough University (Marea
Britanie), a fost redactor-șef al platformei L’Internationale Online, directoare
artistică la Konsthall C (Stockholm) și membră a echipei curatoriale Timișoara
2023 – Capitală Europeană a Culturii. A deținut poziții curatoriale și
academice la Moderna Museet și HDK-Valand – Academy of Art and Design
(Göteborg). În prezent, este curatoare invitată IASPIS, Programul Internațional
Suedez pentru Arte Vizuale, Design și Arhitectură. A co-editat volumul Climate:
Our Right to Breathe (K Verlag, 2023) și abordează teme legate de
metodologii decoloniale, memorie colectivă și practici performative. Născută la
București, locuiește și lucrează la Stockholm.
Diana Marincu este curatoare, critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara din 2018, membru AICA și membru în boardul IKT. Între 2012-2018 a colaborat cu Fundația Plan B și cu Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca. Între 2015 și 2017 a curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul în șase părți Punctul alb și cubul negru, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București. În 2017 a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele Viața – mod de întrebuințare, iar în cadrul Sezonului România-Franța din 2018-2019 a curatoriat două expoziții în Franța, însoțite de cataloage, la MUCEM din Marsilia și FRAC des Pays de la Loire. În cadrul programului creat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile dintre vecinătățile geografice ale scenelor artistice din regiune, să fixeze conexiuni artistice bazate pe cooperare/coproducție și să sprijine generațiile tinere de artiști.
