În cadrul expoziţiei on-line «Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», responsabil de proiect: Cristian Luca, a fost expusă pe pagina Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia o hartă din secolul al XVIII-lea, realizare a şcolii cartografice italiene:
Paolo Santini (1729–1793), Giovanni Antonio Rizzi Zannoni (1736–1814), La Moldavie, la Valakie et la Transilvanie avec partie de la Bulgarie, de la Hongrie, et de Pologne, în Atlas Universel dressé sur les meilleures cartes modernes, vol. I, Veneţia, 1776, 42x55 cm, gravură, hârtie colorată manual în epocă în acuarelă, , colecţie privată.
Paolo Santini, cleric catolic, a fost un cartograf, gravor şi editor veneţian care a actualizat şi publicat hărţile geografilor şi cartografilor francezi Gilles Robert de Vaugondy (1688–1766) şi Didier Robert de Vaugondy (c. 1723–1786), preluând totodată şi din operele cartografilor italieni, îndeosebi din cele ale lui Giovanni Antonio Rizzi Zannoni (1736–1814). Harta de faţă este detaliată, toponimele şi hidronimele fiind în general corect identificate. Harta este o ediţie veneţiană re-elaborată a hărţii lui Rizzi Zannoni inclusă în «Atlas universel», tipărit în perioada 1776–1784 de editorul Giuseppe Remondini (1754–1811) din Bassano del Grappa. Această hartă este minuţios gravată pe matriţă de cupru, tipărită pe hârtie groasă, colorată simplu, în acuarelă, într-un număr restrâns de nuanţe. Este o hartă geografică care utilizează date preluate din cercetările topografice efectuate pe teren de către inginerii armatei imperiale, descriind cu acurateţe realităţile teritoriale ale Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei situate în graniţele lor naturale. Astfel, împreună cu hărţile geografice ale lui Giovanni Marco Pitteri (1702–1786) şi Antonio Zatta (?–1797), Franz Johann Joseph von Reilly (1766–1820), Bartolomeo Borghi (1750–1821), este una dintre primele realizări ştiinţifice ale cartografiei comerciale occidentale din secolul al XVIII-lea ce descrie teritoriile româneşti într-un mod distinct, detaliat şi precis, graţie utilizării celor mai moderne mijloace tehnice ale vremii.
