- 25 June 2025 - 25 June 2025
- Etichete Literatura română scriitori români Turia proza poezie
Revista de cultură TURIA numărul 155
În deschidere vor lua cuvântul figuri imporante ale scenei culturale spaniole: Oscar Arroyo, directorul Bibliotecii Naționale Spaniole, Raúl Carlos Maícas, fondatorul și directorul revistei Turia, Emma Buj, primarul orașului Teruel și senatoare, Maria Pop, directoarea ICR Madrid, Joaquín Juste, președintele Consiliului Județean Teruel. După intervențiile oficiale, va urma un dialog între doi dintre cei mai buni critici literari din Spania și cunoscători ai literaturii române: scriitorul, editorul, traducătorul și criticul literar Jordi Doce și scriitorul, criticul literar și președintele Asociației Colegiale a Scriitorilor din Spania, Manuel Rico. Lor li se va alătura scriitoarea și traducătoarea originară din România, Corina Oproae, recent distinsă cu Premiul Tusquets pentru romanul său intitulat La Casa limón,recenzat în acest număr monografic de Eva Cosculluela, critic literar, jurnalist cultural și traducătoare, care spune că acest roman „merită să fie citit cu voce tare pentru a-i savura frumusețea”. Colocviul va fi moderat de Fernando del Val, jurnalist RNE și poet.
Pe parcursul celor 150 de pagini, publicația nu doar că analizează opera celor mai importanți autori români contempoarani, ci publică texte inedite în limba spaniolă, semnate de scriitori români reprezentativi. Printre ei se numără: prozatorii Nichita Danilov, Paula Erizeanu, Raluca Nagy, Ioana Nicolae, Radu Paraschivescu, Cătălin Pavel, Radu Țuculescu, Bogdan Alexandru Stănescu și poeții Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu, Svetlana Cârstean, Robert Șerban, Radu Vancu, Moni Stănilă, Ruxandra Novac, Elena Vlădăreanu și Anastasia Gavrilovici.
Mercedes Monmany, coordonatoarea acestui număr monografic, scriitoare, critic literar și o mare cunoscătoare a literaturii europene, afirmă, în articolul introductiv Literatura română contemporană și strălucirea vârstei sale de argint, că România trăiește o „vârstă de argint” literară, susținută nu doar de numărul traducerilor și premiilor obținute sau de marea receptare din partea publicului, ci mai ales de „un nivel literar constant și susținut de o exigență și de o ambiție cu adevărat remarcabile în ceea ce privește limbajul, temele subtile, tratate în profunzime, toate acestea cu o uimitoare capacitate de pătrundere și analiză, precum și cu un tratament și o intersecție admirabile ale trecutului istoric și cultural comun tuturor”. După studiul introductiv remarcabil făcut de Mercedes Monmany, Bogdan Crețu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” de la Iași, romancier și critic literar, nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2025 pentru romanul „Mai puțin decât dragostea”, analizează proza contemporană menționând că „ea oferă un peisaj divers, în care sunt activi scriitori din generații diferite (de la cei debutați în anii 1960, la foarte tineri autori și autoare deschiși spre experimente și spre teme sau perspective multiculturale dintre cele mai diverse).
O perspectivă relevantă asupra poeziei române contemporane traduse în limba spaniolă este oferită de poetul, criticul și editorul Jordi Doce, care remarcă faptul că „poezia română contemporană a căpătat o vizibilitate tot mai mare în peisajul cultural, editorial și poetic din Spania, fiind tradusă din ce în ce mai frecvent și mai calitativ, fie în volume individuale, fie în antologii, contribuind astfel la construirea unor veritabile punți culturale.” În continuarea acestei prezentări dedicate receptării poeziei române în spațiul hispanic, scriitoarea și traducătoarea Corina Oproae propune o selecție a zece poeți români contemporani, ale căror texte sunt publicate pentru prima dată în limba spaniolă.
De asemenea, acest număr monografic include și un articol detaliat, elaborat de scriitorul și criticul literar Manuel Rico și Maria Floarea Pop, directoarea Institutului Cultural Român de la Madrid, dedicat prozei de non-ficțiune românească actuală. Cei doi autori subliniază că „departe de a reproduce formulele trecutului, non-ficțiunea românească din ultimele decenii a deschis un spațiu nou pentru generațiile tinere de scriitori și intelectuali, asumându-și provocarea unei revizuiri critice a istoriei recente și participând activ la reconstrucția gândirii publice și culturale. Un fenomen similar a avut loc și în Spania, după încheierea dictaturii franchiste: non-ficțiunea a devenit un instrument de reflecție asupra identității colective, oferind un nou cadru pentru gândirea critică și eseistica adaptate realității democratice, deschise către Europa și lume.”
Secțiunea Cartapacio dedicată literaturii române contemporane se încheie cu două eseuri originale, semnate de Ioan-Aurel Pop despre istoria României moderne și Adriana Babeți cu un fragment din Dandysmul. O istorie.
Cititorii acestui număr se pot bucura și de două interviuri ample și în exclusivitate cu două mari protagoniste ale literaturii române și europene contemporane: Gabriela Adameșteanu și Tatiana Țîbuleac, realizate de Marian Ochoa de Uribe, considerată în mod unanim drept cea mai bună traducătoare a literaturii române în limba spaniolă, și de jurnalistul și poetul Fernando del Val.
Parafrazând cuvintele lui Luis García Montero, directorul Institutului Cervantes, care spunea că „fiecare număr al revistei Turia este, în fond, o mică bibliotecă”, am putea afirma că, odată cu acest număr aniversar 155, s-a construit o veritabilă bibliotecă a literaturii române contemporane în cadrul spațiului cultural de limbă spaniolă.
Acest număr monografic special dedicat literaturii române contemporane a fost posibil grație sprijinului oferit de Institutul Cultural Român.
Revista TURIA are un tiraj tipărit de 1.200 de exemplare care sunt distribuite în principalele librării și, mai ales, prin abonamente în diverse locuri din Spania, precum și către persoane fizice, biblioteci și instituții publice, atât în Europa, cât și în restul lumii. De doisprezece ani, alături de ediția sa tradițională pe hârtie, revista culturală TURIA are și o versiune digitală, disponibilă pe site-ul web:
http://www.ieturolenses.org/revista_turia/, unde se poate accesa gratuit o parte din conținutul ediției tipărite.
Site-ul funcționează și ca un magazin virtual, permițând achiziționarea online a numerelor dorite sau abonarea la revistă.
TURIA deține, de asemenea, o pagină de Facebook:
https://www.facebook.com/pages/Revista-Turia/373833962736088 pe care sunt publicate zilnic conținuturi proprii sau preluate din ediția tipărită.
