În data de 29 august, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat și găzduit un eveniment de celebrare a Zilei Limbii Române, intitulat „Farmecul și meșteșugul traducerilor literare”, pentru a marca astfel una dintre cele mai importante date din calendarul diplomației publice și culturale.
Manifestarea a beneficiat de prezența și participarea unora dintre cei mai importanți traducători în și din limbile română și ebraică, promotori ai limbii și culturii române în Israel. Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv și moderator al evenimentului, a deschis seara, făcând un scurt istoric al Zilei Limbii Române și al importanței acesteia, amintind, de asemenea, celelalte evenimente organizate de reprezentanțele ICR cu această ocazie.
Menahem Falek – poet, scriitor, traducător născut în România și fost vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Evrei de Limba Ebraică din Israel, a prezentat numeroasele plachete de poezie semnate de valoroși poeți israelieni, devenite accesibile publicului român datorită eforturilor și inițiativelor sale. În acest sens, a amintit traducerea în limba română a unor poezii de David Foegel, Dan Pagis sau Hamutal Bar-Yosef. Una din cele mai recente și solicitante traduceri - O antologie poeziei române în limba ebraică, apărută în 2018 la Editura Eked din Israel, și care include poezii ale Ruxandrei Cesereanu, ale lui Robert Șerban sau Ion Mureșan, a constituit, de asemenea, un alt punct al prezentării acestuia.
Paul Farkaș – traducător, în limba ebraică, al unor cărți semnate de Ana Blandiana și Radu Țuculescu, dar și al unei antologii de poezie a cenaclului Echinox, a avut o prezentare cu un caracter aplicat, făcând referire la principalele dificultăți de traducere din română în ebraică. Intervenția acestuia a inclus și o notă personală, făcând referire la multiculturalismul specific zonei bihorene în care s-a născut și care a facilitat, astfel, formarea sa ca filolog, dar și viziunea proprie asupra actului de traducere, ce constă în „transpunerea exhaustivă a unui text vorbit sau scris dintr-o limbă în alta, încât să păstreze întotdeauna subiectul, ideea, culoarea și frumusețea textului în ambele limbi.” De asemenea, Paul Farkaș, a vorbit despre munca sa de traducerea în limba română a unor poezii ale poetului israelian Moshe Itzhaki, decanul Colegiului Academic Oranim, muncă ce a rezultat în apariția volumului Pasărea din urmă și pentru care Moshe Itzhaki a fost recompensat cu marele premiu „Nichita Stănescu” în cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației.
Diana Medan Shaulov – autoare a mai multor traduceri istorico-religioase, printre care volumul Hagada de Pesah. Legi de cult, comentarii și tradiții, semnat de Menachem Hacohen și Baruch Tercatin – a împărtășit cu publicul dificultățile rezultate din eforturile de a reda în limba română bogăția extraordinară a limbii ebraice de cult și pentru care, de multe ori, a fost nevoie de note de subsol, pentru a facilita înțelegerea unor noțiuni complexe. Importantele figuri biblice feminine ca Sarah, Likva, Leah și Rachel pentru care s-a creat și înrădăcinat termenul de matriarhe – cu trimitere directă la ideea de patriarhi, a constituit unul din exemplele de soluții alese pentru redarea anumitor termeni religioși pentru care nu există un corespondent fidel.
Adrian Grauenfels – poet, scriitor, editor și traducător israelian, originar din România – a avut o prezentare complexă, ce a inclus atât o trecere în revistă a principalelor teorii ale traducerii din sec. XXI, cât și exemple de traduceri din două surse diferite, precum „Kaddish”-ul de Leonard Bernstein sau dilemele marilor traducători moderni, exemplificând cu dilema traducerii de poezie rimată. La finalul prezentării, au fost recitate 2 poezii de Paul Celan – Pomul de Crăciun și Migdala.
