Programul a fost deschis vineri, 3 aprilie, la ora 18.00, la Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia (str. Kredytowa 1), cu o expoziţie despre ritualurile de trecere în cultura tradiţională românească, realizată de prof. Otilia Hedeşan şi Muzeul Satului Bănăţean. Programul se derulează între 3 aprilie şi 28 iunie şi cuprinde mai mult de 30 de evenimente care se referă la ipostazele vampirului în cultura tradiţională, în pop culture, în literatură şi cinema.
Vampirul e una dintre marile figuri ale culturii populare, creaţie de hârtie şi de celuloid devenită unul dintre cele mai fascinante mituri moderne. În acelaşi timp, vampirul întrupează un stereotip tenace şi pentru mulţi iritant care populează percepţiile străinilor cu privire la români. Mai puţin cunoscute, însă, sunt avatarurile sale din cultura tradiţională, deşi diferite practici magice menite să-l ţină la distanţă de comunitatea celor vii subzistă încă.
Programul conceput şi realizat de ICR-Varşovia, Muzeul Naţional de Etnografie al Poloniei şi Muzeul Satului Bănăţean îşi propune să prezinte publicului larg, într-o formă accesibilă, captivantă şi totuşi ştiinţific validă, diferitele ipostaze ale vampirului/strigoiului în cultura tradiţională românească, fară a pierde din vedere cariera ieşită din comun a acestei făpturi misterioase şi obsesive în literatură, în cinematografie sau în diferite forme de pop culture.
Programul „Vampiri, strigoi & co", o iniţiativă a ICR-Varşovia, porneşte de la cercetările de teren şi analizele Otiliei Hedeşan, profesor de folclor, etnografie şi antropologie la Universitatea de Vest din Timişoara şi autor al volumului Şapte eseuri despre strigoi, ce descrie sofisticatul sistem de credinţe şi ritualuri prin care, în universul tradiţional românesc, omul recunoaşte şi se apără de apariţiile malefice cum sunt strigoii, boscoroii sau moroii.
Expoziţia „Vampiri, strigoi & co", concepută de prof. Otilia Hedeşan, care dă titlul întregului program, cuprinde peste o sută de exponate aflate în custodia Muzeului Satului Bănăţean. Obiectele prezentate sunt, de fapt, dintre cele mai obişnuite (paturi, cuţite, ştergare etc.), pentru că aceste apariţii fantastice sunt pe cât de înspăimântătoare, pe atât de curente în universul tradiţional, dar şi pentru că lucrurile bune nu trebuie stricate în contact cu interregnul impur al morţilor care vor să se întoarcă printre cei vii.
Pentru a înţelege modul în care omul tradiţional îi ţine pe vampiri şi strigoi departe de lumea aceasta, expoziţia cuprinde mari panouri cu fotografii făcute în timpul unor ritualuri, cu fragmente de povestiri şi mărturii despre strigoi. Cum expoziţia are şi un subtext pedagogic, cei care se gândesc doar la silueta eterică de pe platourile hollywoodiene pot citi explicaţii clare, accesibile, scrise pentru un public nespecialist.
Vernisajul expoziţiei şi, implicit, lansarea programului „Vampiri, strigoi & comp." a avut loc în data de 3 aprilie, în prezenţa dnei Otilia Hedeşan, a dlui Adam Czyżewski, directorului Muzeului Naţional de Etnografie al Poloniei, şi a dlui Andrei Milin, directorul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara. După momentul protocolar, cei prezenţi au fost invitaţi în sala de expoziţie, unde universul tulburător al vamirilor şi strigoilor a fost evocat de dna Hedeşan printr-o prezentare multimedia care a atins punctele esenţiale ale cercetărilor sale.
În următoarele săptămâni, până în 28 iulie, în sala de expoziţie sau în sala de proiecţii a Muzeului, publicul varşovian este aşteptat la prelegeri academice despre vampiri, susţinute de profesori şi cercetători de la Universitatea din Varşovia, la sesiuni ştiinţifice de antropologie, imagologie sau literatură comparată, reunind pasionaţi din universitate şi din afara ei, la proiecţiile celor mai cunscute filme cu vampiri şi chiar la concerte.
România nu este prezentă doar prin expoziţia în jurul căreia gravitează toate evenimentele programului sau prin proiecţia filmului lui Florin Iepan, Bela Lugosi, vampirul căzut. Câteva prelegeri, susţinute de conferenţiari polonezi, vor încerca să urmărească traseul imagologic al lui Dracula, pentru a nu găsi în zona în care ar fi bântuit celebrul vampir decât un loc la fel de primitor şi la miezul zilei, şi la miezul nopţii.
