Ziua Internațională a Romilor, marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente

Cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorită anual în data de 8 aprilie, Institutul Cultural Român organizează o serie de evenimente care pun în valoare creativitatea artiștilor de etnie romă – o sărbătoare a identității, culturii și tradițiilor etniei rome. Totodată, în calitate de membru al Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, ICR reafirmă angajamentul ferm pentru promovarea unei culturi române incluzive, atenționând asupra greșelilor istorice și a formelor de discriminare ce au afectat de-a lungul secolelor comunitatea romilor din România și din Europa. Combaterea xenofobiei și a discursului instigator la ură se realizează, în primul rând, prin educație, cunoaștere și valorizare culturală, prin proiecte care aduc în conștiința publică atât suferințele istorice, cât și reziliența și creativitatea comunității romilor.

La 8 aprilie este marcată anual Ziua Internațională a Romilor, dată consacrată și în România prin Legea nr. 66/2006 care instituie „Sărbătoarea etniei romilor din România”, dedicată recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din întreaga lume.Această zi marchează afirmarea identității culturale, lingvistice și politice a romilor la nivel mondial. Data aleasă amintește de Primul Congres Mondial al Romilor (8-12 aprilie 1971), la care au participat delegați din 14 țări și unde au fost adoptate simbolurile oficiale ale romilor: steagul (roșu-jos, verde-sus, cu roata chakram în centru), imnul internațional „Gelem, gelem” („Am mers, am mers”) și limba romani ca limbă comună. De asemenea, ziua de 2 august a devenit ziua de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen, prin Legea nr. 124/2020. Ea marchează noaptea de 2 spre 3 august 1944, când romii din lagărul Auschwitz-Birkenau („Zigeunerlager”) au fost lichidați de naziști. În acea noapte au fost gazați și uciși aproximativ 4.300 de romi și sinti (bărbați, femei și copii).

Institutul Cultural Român de la Viena găzduiește, în perioada 8-30 aprilie 2026, expoziția documentară „Samudaripen – Holocaustul Romilor“, proiect realizat în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara, cu sprijinul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara, al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, Agenției Naționale pentru Romi și Ambasadei României în Republica Austria.

Deschiderea expoziției va avea loc miercuri, 8 aprilie 2026, ora 18.30, în prezența directorului Institutului Intercultural Timișoara, Călin Rus, directorului de programe al Institutului Intercultural Timișoara, Corina Răceanu, și președintelui Asociației „Nevo Parudimos”, Daniel Grebeldinger. De la ora 19.00, este programat panelul de discuții „Cultura și limba romani în România“, la care vor lua parte: Dincer Geafer, subsecretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României; Iulian Paraschiv, președintele Agenției pentru Romi; Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timișoara; Adrian Nicolae Furtună, istoric, profesor la Universitatea din București și consilier în cadrul Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher; Daniel Grebeldinger, președinte al Asociației „Nevo Parudimos”. În cadrul panelului va fi prezentată succint și Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.

Totodată, în cadrul serii va fi prezentat albumul comemorativ plurilingv Holocaustul împotriva romilor/O Samudaripen e rromenque/The Roma Holocaust/Der Holocaust an der Roma, realizat de Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sprijinul mai multor parteneri printre care și ICR Viena, care a realizat traducerea în limba germană.

Expoziția „Samudaripen – Holocaustul Romilor“ a fostrealizată ca parte a proiectului „Invizibil/Vizibil – Deconstruirea stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa”, componentă a programului Timișoara 2023 – Capitală europeană a culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Expoziția are la bază consultări cu Centrul Cultural și de Documentare al Sintilor și Romilor Germani din Heidelberg, cu Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata” și cu Asociația „Nevo Parudimos”. Conținutul expoziției a fost elaborat cu sprijinul și colaborarea a doi specialiști romi: Adrian-Nicolae Furtună, Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”, și Bogdan Chiriac.

Expoziția documentară include informații istorice și documente de arhivă, povești de viață și mărturii personale ale victimelor și supraviețuitorilor, materiale care prezintă etapele persecuției persoanelor de etnie romă sau sinti (discriminare, deportări, lagăre, exterminare), dar și o privire generală asupra Holocaustului romilor la nivel european, cu accent pe contextul românesc. Scopul principal al expoziției este de a face vizibilă o pagină mai puțin cunoscută a istoriei României, contribuind la educarea publicului tânăr.

În perioada nazistă, romii și sinti (subgrup etnic al romilor,cu dialect romani influențat de limba germană) au suferit forme extreme de persecuție: cercetările desfășurate de medici precum Robert Ritter (1901-1951) în vederea demonstrării presupusei „predispoziții ereditare” spre delincvență și a „inferiorității rasiale” a romilor au ridicat stereotipuri anti-rome la rang de doctrină rasială fundamentată de discipline pseudoștiințifice precum eugenism și igienă rasială.

În România, romii au intrat încă din iarna anului 1940 în atenția regimului Antonescu, când au avut loc primele discuții oficiale cu privire la romii din București considerați „indezirabili”. În condițiile în care romii nu aveau un stat propriu și nu exista, astfel, posibilitatea unui schimb de populație cu o țară vecină, noul regim a utilizat termenul de „transfer unilateral” pentru a desemna deportarea membrilor acestei minorități. În februarie 1941, guvernul Antonescu a luat în discuție posibilitatea expulzării romilor „indezirabili” din București și alte centre urbane în sate din câmpia Bărăgan, aflate sub pază strictă și având un regim de muncă obligatorie. Anexarea provinciei Transnistria în vara anului 1941 a oferit guvernului posibilitatea de a-i „transfera unilateral” pe romi în afara granițelor țării, după modelul deportării în masă a populației evreiești din toamna anului 1941. Detalii: www.samudaripen.intercultural.ro/

Institutul Intercultural Timișoara (IIT) este o organizație non-guvernamentală autonomă, non-profit, cu activitate educațională, culturală, civică și științifică, fără scopuri politice, care acceptă și promovează valorile interculturale, cetățenia activă și respectul pentru drepturile omului. Înființat în 1992, cu sprijinul autorităților locale și al Consiliul Europei, IIT colaborează cu o rețea largă de parteneri din toată lumea, de la ONG-uri și universități până la instituții publice și experți din domeniile sale de interes.

Accesul publicului este liber, cu înscriere prealabilă la uawg(at)rkiwien.at.

Institutul Cultural Român de la Lisabona găzduiește, în perioada 2-20 aprilie 2026, expoziția de fotografie „Ciriklja” (Păsări) a artistei fotograf Alina Zaharia, curator António Pedrosa – proiect dedicat Zilei Internaționale a Romilor, organizat în colaborare cu Imago Photo Festival de Lisboa. În cadrul vernisajului din 2 aprilie 2026, alături de autoare, au prezentat expoziția Rui Prata, istoric și profesor, directorul artistic al Imago Photo Festival de Lisboa, António Pedrosa, fotograf, curatorul expoziției, și Manuela Mendes, sociolog, profesor universitar și cercetător – una dintre principalele voci academice din Portugalia care studiază comunitățile rome, politicile de incluziune și condițiile de viață ale acestora și care a contribuit la coordonarea proiectului „Ciriklja”. De asemenea, au luat cuvântul și E.S. Daniela Gîtman, ambasadoarea României în Portugalia, și Mihaela Toader, directorul adjunct al ICR Lisabona.

Directorul artistic al Imago Photo Festival de Lisboa, Rui Prata, a menționat că Alina Zaharia investighează intersecțiile dintre identitate, teritoriu și discriminare, punând accent pe marginalizarea poporului rom în Europa, iar fotografiile sale surprind sensibilitățile, emoțiile și reflecțiile frumuseții comunității rome portugheze. De asemenea, curatorul expoziției, António Pedrosa, cunoscut pentru fotografia documentară și socială, inclusiv despre romi, a precizat că Alina Zaharia reușește ceva inedit în reprezentarea acestei comunități: o afirmare poetică a mândriei, a esteticii și a relațiilor interne, care ne apropie de experiența de a fi rom în Portugalia în primul sfert al secolului XXI, anulând, în același timp, viziunile reducționiste și readucând în prim-plan valori precum: umanitate, cultură, tradiție și, mai presus de toate, figura feminină”.

„Am încercat să mă îndepărtez de prejudecăți și de stereotipuri precum sărăcia, de aspectele problematice – care există la orice nivel al societății. Ceea ce am dorit, de fapt, să arăt publicului prin acest proiect sunt frumusețea și complexitatea culturii rome, atât prin figura feminină, cât și prin valori precum: identitatea, mândria etnică, intimitatea – acestea sunt aspectele care mă interesează și care de multe ori rămân invizibile. Romii români cât și cei portughezi și, în general, cred, întregul popor rom, sunt mândri de cultura lor și cred că aceasta ar putea fi o lecție pentru noi toți”, a declarat autoarea fotografiilor, Alina Zaharia.

Și prof. univ. Manuela Mendes a subliniat că „aceste imagini exprimă o puternică mândrie față de apartenența etnică și reperele identitare, întrucât tocmai în viața de zi cu zi identitatea lor etnică și culturală este permanent negociată. Sunt portrete ale cotidianului lor, în care estetica vizuală este foarte puternică. În aceasta lucrare se remarcă femeile, care ocupă un loc central, precum și momentele în care sunt trăite practicile religioase și spirituale, indicând faptul că spiritualitatea și religiozitatea traversează diferite generații, evocând doliul, recuzita, moda, muzica, cântecul și alte elemente definitorii pentru identitatea lor.”

Expoziția include 15 fotografii ce surprind tradiția, identitatea și credința care modelează comunitatea romă portugheză. Departe de reprezentările comune care reduc vibranta cultură romă la clișee, acest proiect își propune să onoreze aspecte ale vieții cotidiene, momentele tăcute de devoțiune, forța regăsită în legăturile de familie și umanitatea din spatele etichetelor. Este o invitație de a privi dincolo de stereotipuri, de a înțelege și de a celebra o comunitate mândră de identitatea sa și de tradițiile pe care le transmite din generatie în generație.

Alina Zaharia locuiește în Portugalia din 2008, când a ajuns grație unei burse Erasmus. În 2019, își începe studiile formale în fotografie la Instituto de Produção Cultural e Imagem (IPCI), în Porto, iar în 2023 finalizează cursul de master în Fotografie Artistică în cadrul aceleiași instituții, la Lisabona. Abordează fotografia ca pe un instrument ideal pentru a aprofunda legăturile dintre România și Portugalia, explorând teme de natură umanistă și socioculturală, cu scopul de a evidenția asemănările dintre cele două țări. Expoziții: 2022 - „A Fada do Salgueiro”, în cadrul Imago Photo Festival – Institutul Cultural Român de la Lisabona; 2023 - „A Fada do Salgueiro” – galeria Okna, Porto; 2023 - „Sic Transit Gloria Mundi” – galeria Bull & Stein, Porto; 2024 - „A Fada do Salgueiro” – Mostra de Fotografie de Autori / CC11, Faro; 2025 - „Ciriklja” – Imago Lisboa Photo Festival, Sociedade Nacional de Belas Artes; 2025 - „A Fada do Salgueiro” – galeria-magazin A Linha da Vizinha, Caldas da Rainha; 2026 - „O Som Branco dos Meus Ouvidos”, Casa de las Conchas, Salamanca, Spania. Distincții: 2024 – Premiul Special, Transversalidades – Fotografie fără frontiere / Centro de Estudos Ibéricos; Guarda; 2025 – Finalis.

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în parteneriat cu Ullstein Publishing House și European Roma Institute for Arts and Culture (ERIAC), a organizat lansarea volumului Die Roma: Eine Geschichte von Identität und Widerstand de Madeline Potter, în data de 20 martie 2026, la sediul European Roma Institute for Arts and Culture din Berlin, unde autoarea a dialogat cu dr. Anna Mirga-Kruszelnicka, director executiv al ERIAC. Ediția în limba germană a apărut la scurt timp de la publicarea volumului The Roma: A Travelling History, în 2025, în Marea Britanie.

Volumul Die Roma: Eine Geschichte von Identität und Widerstand, apărut la Propyläen Verlag, în martie 2026, în traducerea Wandei Jakob, construiește o istorie a romilor din Europa și America de Nord, modelată de secole de rezistență și supraviețuire, și împletită cu memoriile autoarei. De la Anglia Tudorilor până în România contemporană, de la Germania nazistă până în Franța secolului XXI, cartea prezintă comunitățile rome și luptele lor. Madeline Potter arată cum ura profund înrădăcinată față de această minoritate a persistat de-a lungul secolelor. Mai presus de toate, ea celebrează forța și reziliența romilor și capacitatea lor de a rezista și de a supraviețui: „la fiecare pas al călătoriei mele, am întâlnit poveștile puternice ale celor care au rezistat marginalizării și ale căror vieți continuă să ne inspire și astăzi.” Autoarea combină propria biografie de femeie romă cu cercetarea de arhivă. Ea contracarează vechiul clișeu al „poporului călător” prin exemple concrete, precum cel al boxerului Johann Rukeli Trollmann, campion german la categoria semigrea, căruia naziștii i-au retras titlul, sau cel al lui Carmen Amaya, dansatoarea romă spaniolă considerată cea mai mare dansatoare de flamenco din lume la mijlocul secolului al XX-lea.

„Prin această carte, mi-am dorit să spun o poveste complexă despre identitate, apartenență și istorie, dar și să contribui la o mai bună înțelegere a culturii rome“, a declarat autoarea.

Madeline Potter este cercetătoare și scriitoare. În prezent, predă la Universitatea din Edinburgh. Este specializată în literatura gotică a secolului al XIX-lea. S-a născut în 1989 în România, într-o familie de romi căldărari.A crescut în România post-comunistă a anilor ’90, perioadă marcată de tranziție economică dificilă și discriminare frecventă împotriva romilor. Ulterior s-a mutat în Regatul Unit pentru a studia, unde a obținut titlul de doctor în Filologie engleză. Scrie despre istoria și cultura romă. Cea mai recentă publicație a sa, The Roma: A Travelling History a fost publicată de The Bodley Head în 2025 în Regatul Unit, urmată de ediția din Statele Unite, publicată de HarperCollins. Mai multe informații despre autoare și lucrările sale:https://www.madeline-potter.com/books

Institutul Cultural Român de la Budapesta susține participarea trupei de teatru Giuvlipen la Festivalul Internațional de Teatru „Roma Heroes/Eroi romi”, desfășurat în perioada 5-9 mai 2026 la Centrul Cultural Eötvös10 și la Teatrul Pinceszínház din Budapesta.Spectacolul de stand-up Get up, Roma al trupei de teatru Giuvlipen din România va avea loc în data de 5 mai, ora 19:00, la Centrul Cultural Eötvös10, unde este, de asemenea, programat și un concert de muzică rap susținut de două dintre membrele trupei, Nico &Kali, în data de 6 mai, la ora 21:00. Festivalul „Roma Heroes/Eroi romi” are ca organizator principal Teatrul Independent din Ungaria și este cofinanțat de Uniunea Europeană.

Spectacolul Get up, Roma al trupei de teatru Giuvlipen din România, prezentat la Budapesta cu subtitrare în limba maghiară, este o provocare curajoasă la adresa scenei de stand-up comedy, un spațiu adesea întinat de rasism, sexism și homofobie. Acest spectacol inovator oferă ceva radical diferit: un umor profund personal, asumat în mod deschis ca fiind rom. Fiecare performer urcă în luminile reflectoarelor cu propria poveste – directă, tăioasă și plină de spirit. Regia este semnată de Mihaela Drăgan. Text și distribuție: Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, Mihai Răzvan Rotaru, Anastasia Iardena Elena Dade. Pe lângă teatru, membrele Giuvlipen (Kali – Mihaela Drăgan și Niko G – Nicoleta Ghiță) au un proiect muzical de trap/rap feminist rom: duo-ul Niko G x Kali. Ele au lansat în martie 2022 albumul „Tehno-Vrăjitoarele“. Printre piese se numără: „Cine face ură de rasă”, „Roma Stars” (feat. Bianca Mihai), „Nuanțe”. A fost produs sub umbrela Giuvlipen.

***

Institutul Cultural Român de la Viena, în parteneriat cu Academia Rromaï – Verein für Rroma zu Rroma e.V. Viena și Asociația Roma für Roma din München, a organizat în data de 20 februarie 2026, la sediul reprezentanței ICR, un eveniment cultural dedicat Zilei de Comemorare a Dezrobirii Romilor, marcând împlinirea a 170 de ani de la momentul istoric ce a pus capăt, în Țările Române, unui sistem de sclavie care a durat secole și a redat libertatea unui număr de aproximativ 250.000 de romi. Programul evenimentului a inclus prezentarea unei piese muzicale special compusă și interpretată de pianistul și compozitorul Adrian Gaspar, urmată de o prelegere pe tema dezrobirii romilor, susținută de Valentin Cristian Rupiță, actor și regizor, producător de televiziune, producător muzical și realizator de emisiuni TV și radio din România. Evenimentul s-a încheiat cu un concert susținut de trupa Orkestar BALKAN¡X.

La 20 februarie 1856 (8 februarie, după calendarul iulian, folosit în acea perioadă) a fost promulgată în Țara Românească, sub domnitorul Barbu Știrbei, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești“, prin care s-a desființat definitiv robia. În Moldova, legea pentru dezrobirea completă a romilor (ultimii robi) a fost votată cu puțin timp înainte, la 3 ianuarie 1856 (mai exact 22 decembrie 1855, după calendarul iulian) – promulgată de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, cu contribuția importantă a lui Mihail Kogălniceanu și Petre Mavrogheni. Dezrobirea romilor din Țările Române a fost un proces complex, care a durat aproximativ 25 de ani; în Transilvania se renunțase la robie încă din anul 1786, la fel ca în toate teritoriile ocupate de Imperiul Austro-Ungar. Anual, în data de 20 februarie, este marcată, prin Legea nr. 28 din 11 martie 2011, Ziua de Comemorare a Dezrobirii Romilor, moment istoric de la care, în 2026, s-au împlinit 170 de ani.

Institutul Cultural Român de la Londra și Ambasada României la Londra au organizat proiectul „Holocaustul împotriva romilor“ – o masă rotundă urmată de prezentarea volumului Holocaustul împotriva romilor: album de memorie și recunoștință– în data de 30 ianuarie 2026, la sediul reprezentanței. În cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, au susținut prelegeri prof. Marius Turda (Oxford Brookes University, interesat de documentarea eugeniei, rasismului și Holocaustului), istoricul și sociologul Adrian Nicolae Furtună (Centrul de Cercetări Culturale și Sociale ,,Romane Rodimata“, specializat în istoria și memoria romilor, inclusiv sclavia și Holocaustul romilor) și activistul Virgil Bitu (Asociația ROTA – Roma Organisation for Training and Advocacy, Marea Britanie, dedicat drepturilor romilor), care ulterior au dialogat în cadrul unei dezbateri moderate de jurnalistul Petru Clej. Un element aparte al evenimentului a constiuit prezentarea volumului Holocaustul împotriva romilor: album de memorie și recunoștină, volum realizat de Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României, având drept parteneri Centrul Rromilor „Amare Romentza“, Agenția Națională pentru Romi și Institutul Cultural Român de la Viena, apărut în 2024. Adrian Nicolae Furtună este unul dintre semnatarii volumului. Partener: Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Institutul Cultural Român de la Stockholm a organizat o seară de comemorare, reflecție și dialog dedicată memoriei Holocaustului împotriva romilor, în data de 29 ianuarie 2026, la sediul institutului. Evenimentul i-a reunit pe conf. univ. Delia Grigore, scriitoare, cercetătoare și activistă romă din România, și pe Fred Taikon, unul dintre cei mai cunoscuți activiști romi din Suedia și Europa de Nord, cu o activitate de peste patru decenii în domeniul drepturilor omului, promovării culturii rome și combaterii discriminării, într-o conversație moderată de Arina Stoenescu, editoare, traducătoare și cadru universitar la Universitatea Södertörn din Stockholm. Programul serii a inclus proiecția unei versiuni adaptate a filmului documentar Roma Tears (2006), realizat de Luminița Cioabă și a scurtmetrajului de ficțiune Dukhake lila / Scrisorile durerii, realizat de Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, precum și o dezbatere pornind de la volumul Holocaustul împotriva romilor: un album de memorie și recunoștință, apărut în România în 2024 sub egida Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României. Cu această ocazie, a avut loc și vernisajul expoziției dedicate Holocaustului împotriva romilor din România, realizată de É Romani Glinda în colaborare cu Fundația Social-Culturală a Romilor „Ion Cioabă” și The Virtual Museum of the Roma Holocaust, precum și prezentarea cărții bilingve pentru copii Inelul cu cap de cal. Istoria romilor povestită copiilor, editura pionier press (2026). Parteneri ai evenimentului: É Romani Glinda (Suedia), pionier press (Suedia); Centrul Național de Cultură a Romilor– Romano Kher din România, Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza” din România.