- 17 October 2025 - 31 January 2026
- Etichete Arta arhitectura Brâncuși Iancu Ioana Grigorescu
Pe 17 octombrie 2025, ora 19:30, la Palatul Quintanar – unul dintre cele mai importante ansambluri arhitecturale de la Segovia – va fi inaugurată o amplă expoziție de arhitectură românească România. Manifest al formelor. Fragmente pentru viitor, curatoriată de Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, în prezența lui Giovanni Ferraro, directorul Palatului Quintanar, arhitectei Ioana Alexe, autoarea conceptului grafic expozițional, Andy Arif, jurnalist, editor, fotograf și videograf al revistei Arhitectura și a Mariei Pop, directorul ICR Madrid.
La vernisaj va participa reputatul prof. dr. arhitect Dorin Ștefan, Membru Corespondent al Academiei Române autorul emblematicului Centru Constantin Brancuși, din cadrul Muzeului de Arta din Craiova, căruia îi este dedicată o secțiune a expoziției.
Expoziția este o invitație adresată vizitatorilor de a parcurge momentele în care arta și arhitectura românească a ales să iasă din convenție, explorând noi forme, materiale și limbaje.
Traseul expozițional este conceput ca un puzzle deschis, alcătuit din fragmente disparate – schițe, machete, detalii constructive, obiecte de atelier și fotografii de șantier – care recompun mecanismul intern al experimentului arhitectural. În aceste fragmente se simte pulsația atelierelor improvizate, a materialelor puse la încercare și a formelor născute din curajul de a depăși limitele epocii, anticipând viitorul. Expoziția aduce în prim-plan personalități de marcă ale artei și arhitecturii românești. Brâncuși schimbă percepția asupra formei pure; Marcel Iancu transformă modernitatea într-un act critic; Ioana Grigorescu abordează restaurarea ca gest radical și creativ; iar Dorin Ștefan concepe „sculpturi locuite”, continuând linia brâncușiană de fuziune dintre artă și arhitectură.
Creatorii prezentați sunt pionieri, deschizători de drumuri și căutători ai noului, legați de firul roșu al aventurii și riscului.
În primele săli ale palatului renascentist, publicul va descoperi o parte din universul lui Brâncuși, prin fotografii ale montării Coloanei Infinitului și prin impresionantul portret realizat de Marcel Iancu, publicat în revista Contimporanul (nr. 64, 1926, Anul V). De asemenea, sunt expuse machete ale „reședințelor moderniste” semnate de Marcel Iancu – precum imobilul Solly Gold, Vila Jean Juster și Vila Florica Chihăescu sau Ștrandul Kiseleff – alături de analize tranșante din manifestul Asociația pentru urbanistica Bucureștilor. Către o arhitectură a Bucureștiului (1935), semnat de Iancu, Horia Creangă și Octav Doicescu.
Un alt spațiu este dedicat arhitectei Ioanei Grigorescu, care a redat splendoarea bisericilor pictate din nordul Moldovei și a contribuit decisiv la includerea acestora pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Sunt expuse schițe, fragmente de proiecte, obiecte personale și piese de ceramică din Fondul documentar „Ioana Grigorescu”, aflate în patrimoniul Uniunii Arhitecților din România.
Universul lui Dorin Ștefan, unul dintre cei mai influenți arhitecți contemporani români, cunoscut pentru caracterul inovativ și non-convențional al proiectelor sale include lucrări descrise adesea drept „sculpturi locuite”, punți între artă și arhitectură. Centrul „Constantin Brâncuși” este un proiect ce realizează o legătură profundă între opera sculptorului și spațiul construit. „E ca un început al lumii, care poartă amprenta lucrării Măiastra – o legătură vizibilă cu universul lui Brâncuși”, explică muzeograful Lucian Rogneanu, traducând metafora arhitecturală propusă de Dorin Ștefan.
Un loc aparte în acest puzzle arhitectural este dedicat femeilor din arhitectura românească: de la Virginia Andreescu Haret și Henrietta Delavrancea pioniere ale perioadei Regina Maria, până la Margareta Brender, prima femeie membră a Asociației Arhitecților din Catalonia, până la cele mai tinere talente ale arhitecturii contemporane. Expoziția evidențiază rolul de pionier european al prezenței femeilor într-un mediu profesional predominant masculin, naturalețea și firescul cu care femeile din Romania au fost acceptate și s-au exprimat în arhitectură.
Creatorii prezentați alcătuiesc o grupare de vizionari – exploratori ai necunoscutului, uniți prin dorința de a depăși limitele și de a-și asuma riscul inovației. Fragmentele prezentate reconstruiesc procesul prin care arhitectura românească s-a definit prin experiment, nu prin certitudini.
Expoziția invită vizitatorii să urmeze traseele curajului și ale inovației, să descopere gesturile subtile care au transformat formele, limbajul și percepția spațiului și să înțeleagă că viitorul arhitecturii se clădește din idei vii. Proiectul de la Palatul Quintanar reuneste panouri, obiecte, machete, materiale video și filme documentare transformând spațiul într-o experiență imersivă.
Expoziția, organizată de Uniunea Arhitecților din România, Institutul Cultural Român de la Madrid și Palatul Quintanar din Segovia, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, este deschisă publicului până la sfârșitul lunii ianuarie 2026.