Participare românească la Târgul de Carte de la Göteborg 2019

România a fost prezentă cu un stand și o serie de evenimente la ediția de anul acesta a celui mai mare târg de carte din Scandinavia, „Bok&Bibliotek”, desfășurat în perioada 26-29 septembrie 2019 la Göteborg, Suedia. Participarea României la „Bok&Bibliotek” a fost coordonată de ICR Stockholm, în parteneriat cu Centrul Cărții, Biroul EUNIC și Ministerul Culturii și Identității Naționale. Temele-cheie ale ediției din acest an au fost egalitatea de gen, media și cultura informației care include libertatea de exprimare în diversele ei forme de manifestare, culturală, literară și vizuală.

Scriitorii Mircea Cărtărescu, Laura Grünberg, Liliana Corobca și Alina Purcaru au fost invitații acestui târg de carte, alături de traducătoarele suedeze Inger Johansson și Sanna Hartnor. Standul țării noastre, comun cu partenerii EUNIC Stockholm, a purtat numele „Café Europa” și a reunit în dialog scriitori din numeroase ţări europene, ca rezultat al colaborării dintre ICR Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Olandei, Ambasada Estoniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Camões, Institutul Suedez şi asociația Judisk Kultur din Suedia.

Târgul de carte „Bok&Bibliotek”, cel mai mare târg de carte din Scandinavia, a fost înființat în 1985, inițial ca o conferință a bibliotecarilor, devine festival literar, ca mai apoi să se transforme într-un adevărat târg de carte. Târgul este astăzi unul dintre cele mai moderne și tehnologizate târguri de profil din lume, cu peste 800 de expozanți din 30 de țări de pe toate continentele și principalul eveniment literar al anului în Suedia. Evenimentul care adună peste 85.000 vizitatori în fiecare an, a avut ca țară invitată de onoare, în ediția de anul acesta, Coreea de Sud.

Evenimentele au fost urmărite de aproximativ 800 persoane, atât vizitatori suedezi, cât și internaționali ai târgului. Conform statisticilor, anul acesta a fost estimat un public participant în creștere față de anul trecut, de peste 86.000 de vizitatori, majoritatea fiind din branșa editorială suedeză, iar programul a conținut aproximativ 3800 de evenimente, la care au participat aproape 3000 de invitați locali și internaționali, la ediția din acest an fiind reprezentate în total peste 30 de țări.

Presa suedeză a acordat și în acest an o atenție sporită participării românești la târg. Agenția suedeză de presă MyNewsDesk a transmis un comunicat cu programul participării românești la această ediție, pentru a fi preluat de canale media.

Sâmbătă, Laura Grünberg (România), Petra Hulova (Republica Cehă), Peter Stamm (Elveția) și Sarah Berger (Germania) au discutat despre efectele inegalității de gen și posibilele modalități de a atinge acest echilibru, discuția fiind moderată de Mats Kempe, autor, bibliotecar și jurnalist cultural. Deși rolurile de gen încep treptat să se estompeze, există în continuare inegalități în multe aspecte ale societății. Mai ales în lumea presei și a literaturii, adesea bărbații sunt cei care stabilesc agenda și cei cărora li se acordă majoritatea burselor și premiilor din domeniu. Întrebarea principală a discuției a fost așadar: cum facem pentru a reuși să depășim gândirea stereotipă? Poate literatura să împingă lucrurile într-o direcție mai armonioasă din acest punct de vedere? Scriitoarea din România a reiterat nevoia constantă de existență a feminismului, însă a unui tip de feminism adaptat la realitățile secolului XXI, în care bărbații înșiși joacă un rol fundamental în combaterea stereotipurilor și schimbarea paradigmelor de gen înrădăcinate în mentalitatea colectivă. Aceștia trăiesc la rândul lor o criză a masculinității în încercarea de adaptare la emanciparea femeii, devenită tot mai acerbă de la an la an. Grünberg a subliniat importanța educației timpurii și rolul esențial jucat de școală în vederea schimbării mentalităților și combaterii stereotipurilor, încurajând schimbarea canonului în școli și adoptarea unui discurs adecvat pentru copii, care să depășească imaginile tradiționale ale masculinității și feminității. În acest context, literatura pentru copii are o importanță de necontestat pentru schimbarea clasicelor paradigme și stimularea gândirii inovatoare și libere.

Pe scena pentru poezie a avut loc, tot sâmbătă, o lectură bilingvă română-suedeză cu poeta română Alina Purcaru și poeta suedeză Sanna Hartnor a poeziilor traduse în cadrul atelierului de traduceri organizat de ICR Stockholm în anul 2018. Acest program s-a înscris în linia de promovare a poeziei tinere românești și de stimulare a publicaților românești actuale, în vederea îmbogăţirii fondului de traduceri existent pe piața suedeză.

Presa suedeză a acordat în acest an o atenție sporită prezenței la târg a scriitorului Mircea Cărtărescu, care a participat la mai multe programe publice la standurile celor mai cunoscute cotidiane suedeze, dintre care amintim Dagens Nyheter, Svenska Dagbladet, Göteborgs Posten. Scriitorul român a mai acordat interviuri cotidianului finlandez Hufvudbladet și prestigioasei reviste literare SelmaStories. De asemenea, a participat și la o serie de ședințe foto cu fotografi independenți și de la diverse cotidiane scandinave, precum Svenska Dagbladet și Hufvudbladet. Totodată, reporterul cultural al ziarului românesc Libertatea s-a deplasat special la Târgul de carte de la Göteborg pentru a-l întâlni pe scriitorul Mircea Cărtărescu, realizând un interviu.

Sălile au fost pline la discuțiile și seminariile publice la care au participat scriitorii români, aceștia fiind primiți cu interes și căldură de către public, care a apreciat nivelul calitativ ridicat al discuțiilor.

Seminariile incluse în programul oficial al târgului, organizate în colaborare cu partenerii din clusterul EUNIC, în cadrul cărora scriitorii români au participat alături de alți scriitori europeni au tratat teme de interes pentru societatea suedeză, precum egalitatea de gen, forme actuale ale patriarhatului și forma lor de manifestare, cenzura, libertatea de exprimare, puterea limbajului, curajul civic, puterea prejudecăților și a stereotipurilor, importanța școlii și adaptarea canonului la realitățile societății actuale. Acestea s-au bucurat, de asemenea, de interesul și atenția publicului participant, datorită abordării interculturale a unor subiecte importante.

ICR Stockholm a beneficiat de sprijinul partenerilor, atât târgul, rețeaua EUNIC Stockholm, cât și Ministerul Culturii și Identității Naționale contribuind la bugetul acestui proiect.