IL SUD-EST EUROPEO
E LE GRANDI POTENZE
3 octombrie,
2019
Departamentului de Științe Politice al Universității Roma Tre
Via G.
Chiabrera, 199, Sala del Consiglio, VI piano
4 octombrie,
2019
Accademia di Romania in
Roma
În perioada 3-4 octombrie 2019, Accademia di Romania in Roma și Departamentul de Științe Politice al Universității Roma Tre, în colaborare cu Associazione Italiana di Studi del Sud-Est Europeo (AISSEE), Centro di ricerca interdipartimentale sull'Europa centro-orientale, la Russia e l'Eurasia (CRIERE), Università Roma Tre, Centrul Româno-Italian de Studii Istorice al Universității București și al Universității Roma Tre, organizează Colocviul Internațional „Sud-Estul European și Marile Puteri”.
Colocviul celebrează împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea independenței României de către Italia și a instituirii relațiilor diplomatice la nivel de legație.
Lucrările Colocviului se vor desfășura la sediul Departamentului de Științe Politice al Universității Roma Tre în data de 3 octombrie, și la Accademia di Romania in Roma în data de 4 octombrie.
Conferința își propune să ofere o analiză largă a ordinii sud-est-europene reglementată de Congresul de la Berlin (1878). Independența politică deplină a României, Serbia și Muntenegru și crearea Statului bulgar autonom au dat naștere unor noi forțe și echilibre în regiune. Acești factori au deschis scenarii de confruntare politică fără precedent, pe fondul problemelor naționale încă nerezolvate și a ambițiilor hegemonice ale Marilor Puteri, care vedeau Europa de Sud-Est ca pe un spațiu de expansiune economică și politică.
Întrebarea preliminară este dacă prin Congresul de la Berlin s-a aplanat îndelungata Chestiune Orientală sau, în urma deciziilor adoptate, s-au creat condițiile pentru dizolvarea Imperiului Otoman, semănând semințele conflictelor viitoare la începutul secolului XX.
Principiul echilibrului, adoptat la Berlin, s-a dovedit a fi o iluzie. La aproximativ un deceniu după Congres, acesta a dispărut în fața contrastelor crescânde între Marile Puteri și rivalitățile dintre tinerele și agresivele monarhii balcanice. O atenție deosebită va fi acordată Italiei și relațiilor sale cu țările din sud-estul Europei.
La lucrările Colocviului vor participa:
Francesco Caccamo (Università G. D’Annunzio di Chieti-Pescara)
Daniel Cain (Institute for South East European Studies Bucarest)
Konrad Clewing (Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung Regensburg)
Emanuela Costantini (Università di Perugia)
Antonio D’Alessandri (Università Roma Tre)
Rudolf Dinu (Accademia di Romania in Roma)
Francesco Guida (Università Roma Tre)
Alma Hannig (Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn)
Fabrice Jesné (École française de Rome)
Sinan Kuneralp (Center for Ottoman Diplomatic History Istanbul)
Giulia Lami (Università di Milano)
Vojislav Pavlović (Institute for Balkan Studies Belgrado)
Giulio Salzano (Università di Teramo)
Grigorii Shkundin (Associazione degli Storici della Grande Guerra della Federazione Russa Mosca)
Lucio Valent (Università di Milano)
Programma
Giovedì 3 ottobre
Dipartimento di Scienze Politiche, Università Roma Tre
Sala del Consiglio (IV piano)
via G. Chiabrera, 199
Ore 9.30 - Apertura dei Lavori
Saluti istituzionali:
Daniele Fiorentino, direttore del Dipartimento di Scienze Politiche, Università Roma Tre
Rudolf Dinu, direttore dell’Accademia di Romania in Roma
Introduzione al convegno:
Antonio D’Alessandri (Università Roma Tre)
I sessione. La politica delle Grandi Potenze
Sinan Kuneralp (Center for Ottoman Diplomatic History Istanbul), Ottoman perception of Great Power politics in the Balkans in the post-Berlin era
Alma Hannig (Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität Bonn), Friends or foes? Austro-Hungarian policy towards the Ottoman Empire
Konrad Clewing (Leibniz-Institut für Ost - und Südosteuropaforschung Regensburg), Balkan entanglements of a part-time ‘honest broker’: the Balkan policies of Germany at Berlin and after
Pausa
Fabrice Jesné (École Française de Rome), Da Berlino a Tunisi: la Questione d’Oriente nell’arena politica italiana (1878-1881)
Lucio Valent (Università di Milano), Time to Change? Politica e diplomazia britanniche nei Balcani e nel Mediterraneo Orientale dopo il Congresso di Berlino (1878-1914)
Pausa
Ore 15.00 - II Sessione. Stati e popoli del Sud-est europeo: nuovi scenari, nuove sfide (I parte)
Grigorii Shkundin (Associazione degli Storici della Grande Guerra della Federazione Russa, Mosca), “I gave birth to you, I’ll kill you”. The Russian imperialist policy towards the Principality of Bulgaria (1878-1887)
Rudolf Dinu (Accademia di Romania in Roma), Da Principato autonomo a Stato sovrano: il piano romeno per la sicurezza dopo Berlino
Francesco Caccamo (Università G. D’Annunzio di Chieti-Pescara), “Questo Stato piccolo ma molto irrequieto”: il Montenegro attraverso la crisi balcanica
Vojislav Pavlović (Institute for Balkan Studies Belgrado), La nuova strategia della politica serba: l’azione culturale verso Macedonia e Kosovo (1885-1903)
Pausa
Ore 17.30 - Presentazione del libro Storia dell’Europa orientale. Da Napoleone alla fine della Prima guerra mondiale, di Giulia Lami, Milano, Mondadori Education – Firenze, Le Monnier Università, 2019
Intervengono: Alberto Basciani e Adriano Roccucci. Modera Francesco Guida
Venerdì 4 ottobre
Accademia di Romania in Roma
Piazza José de San Martin, 1
Ore 10 - III Sessione. Stati e popoli del Sud-est europeo, nuovi scenari, nuove sfide (II parte)
Daniel Cain (Institute for South East European Studies, Bucarest), A princely wedding for Balkan tranquility. Bulgaria and the Great Powers (1887-1895)
Francesco Guida (Università Roma Tre), La Grecia, l’Italia e i filelleni italiani prima e dopo il Congresso di Berlino
Giulio Salzano (Università di Teramo), Cultura e istituzioni islamiche in Bosnia-Erzegovina all’epoca dell’amministrazione austro-ungarica
Emanuela Costantini (Università di Perugia), Da città ottomane a capitali nazionali. L’evoluzione urbanistica e architettonica delle capitali balcaniche
Antonio D’Alessandri, (Università Roma Tre), I primi passi del movimento nazionale albanese (1878-1908)
Giulia Lami (Università di Milano), L’annessione della Bosnia-Erzegovina nelle pagine di un giornale popolare russo: Gazeta Kopejka (1908-1909)
