Bursele de cercetare si formare postuniversitară şi postdoctorală "Vasile Pârvan" la Accademia di Romania din Roma, au fost instituite prin H.G. nr. 101/2002. Pot candida la această bursă cetăţenii români încadraţi sau afiliaţi unei instituţii de învăţământ, cercetare sau creaţie din ţară. Bursa, acordată de Ministerul Educaţiei Naţionale, asigură baza materială pentru stagii de cercetare sau creaţie în domeniul stiintelor umaniste (filologie clasică şi modernă, istorie şi arheologie), al artelor plastice si arhitecturii, cu o durată de minim trei şi maximum 20 de luni calendaristice. Concursul pentru acordarea burselor este organizat periodic de Agentia de Credite si Burse de Studii, fiind anunţat pe http://roburse.ro/.
Gabriel Badea
ISTORIC
Gabriel Badea (n.1980) beneficiază de bursa de cercetare şi formare postdoctorală „Vasile Pârvan”, la Accademia di Romania in Roma, cu proiectul de cercetare : „Mircea Eliade și filosofia Renașterii italiene”. A publicat articole și studii în revistele: Anastasis. Research in Medieval Culture and Art; Brukenthalia; Images. Journal of Visual and Cultural Studies; InterArtes; Observator cultural; Orizzonti culturali italo-romeni; Transilvania.,precum și în volume colective. Volum de autor: Arta modernă ca artă a memoriei: Eliade și Borges, Ed. Universității din București, 2015.
Andreea Boldojar
ARHITECT
Andreea Boldojar, născută pe 30 noiembrie 1991 la Ploiești, în prezent doctorand la Școala Doctorală de Arhitectură, asistent asociat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, a absolvit Facultatea de Arhitectură în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în 2017. Ca bursieră în rezidență la Accademia di Romania in Roma,teza ei de cercetare, cât și cea de doctorat, are ca bază studiul țesutului urban istoric al orașului, sub un corpus vast de curți interioare și grădini ascunse. Scopul proiectului este de a înțelege morfologia urbană a orașului în interiorul ascuns al acestuia, de a înțelege straturile suprapuse descoperite în aceste spații interstițiale și de a găsi o manieră actuală pentru arhitectura contemporană de a răspunde acestor situații. Studiul va fi bazat pe metodologia promovată de școala tipo-morfologică din Italia și pe cele ale arhitecților moderni sau contemporani.
Contact: andreea.boldojar@gmail.com
Elena Cristina Brăgea
ISTORIC
Elena Cristina Brăgea, născută la 21 mai 1990, a obținut titlurile de licență și master în istorie la Facultatea de Istorie (Universitatea din București) în anii 2012, respectiv 2014. A urmat un program de master în cotutelă între Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris) și Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București), obținând în 2014 titlul de master în științe politice. În prezent este doctorandă în istorie contemporană, elaborând o teză de doctorat în cotutelă între Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris) și Facultatea de Istorie (Universitatea din București). La Roma desfășoară o activitate de cercetare privind raporturile diplomatice dintre Sfântul Scaun și Romania în arhivele vaticane (Archivio Segreto Vaticano, Archivio Storico della Segreteria di Stato, Radio Vaticana).
Miruna Budișteanu
ARTIST PLASTIC
In urma studiilor liceale la Paris, unde a urmat si un an la Scoala de Arhitectura din Paris – La Defense, s-a intors in tara, unde a studiat arta – un master in Arta Monumentala, la Universitatea Nationala de Arte, din Bucuresti (1991) si un master in Regie si Imagine de Film, la Universitatea Nationala de Teatru si Film (2008). Cu doua expozitii personale inaugurate la Accademia di Romania, in 2005 si in 2015, revine azi la Academie in calitate de bursier Vasile Parvan, timp de zece luni, pana pe 1 August, 2019. Proiectul pictural pe care il va desfasura urmareste evolutia chipului iconic, de la Catacombe la Baroc.
Contact: mirunart@yahoo.com
Lucia Ghegu
ARTIST PLASTIC
Lucia Ghegu (n. 1990) în prezent locuiește și lucrează în București, România. A studiat inginerie, arte plastice și design industrial la București și Madrid. Alege desenul ca o soluție împotriva tendinței de hiper-tehnologizare, fiind o reacție imediată, spontană. Istoria personală a marcat practica ei, fiind strâns legată de noțiunile de comunitate și de migrație. Conceptele ca apartenență, înstrăinare și memorie revin frecvent în lucrările ei. Proiectul de cercetare din Roma explorează experiența emigrantului, sincopele, distanțele, absențele, procesul de adaptare și asimilare în raport cu arheologia unui oraș cu o istorie și o arhitectură a suprapunerilor.
Iulia Iliescu
ARHEOLOG
Iulia-Alexandra Iliescu, născută în 1994, absolventă a studiilor masterale în istorie antică și arheologie la Universitatea din București, este doctorandă și asistent de cercetare în arheologie în cadrul aceleiași universități. Ca bursieră a Accademia di Romania in Roma, studiază arheologia romano-târzie, titlul proiectului de cercetare fiind Ceramica romano-târzie descoperită la Histria (secolele IV– VII d.Hr.). Considerații privind ceramica locală și de import din provincia Scythia.
Diana Marinescu
ISTORIC
Născută la 6 mai 1986 în Botoșani, este dublu licențiată a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (Facultatea de Istorie și Filosofie și Facultatea de Studii Europene), în cadrul căreia a urmat mai apoi două programe de masterat (la Facultatea de Istorie și Filosofie, respectiv la Facultatea de Litere, secția Limbi Moderne Aplicate). Este doctorandă in istorie a aceleiași universități, cu o teză despre misionarismul catolic post-tridentin în Moldova (sec. XVII). În prezent desfășoară la Roma o cercetare cu privire la misiunile iezuiților în Țările Române, pornind de la mărturiile oferite de arhivele congregațiilor religioase (titlul proiectului: „Euntes ergo docete omnes gentes: Misiunea iezuită în Țările Române în sec. XVII-XVIII. Mărturii din arhivele romane”).
Georgel-Marius Nistor
ISTORIC
Marina Penciu
ISTORIC
Născută în 1990, Marina Penciu este doctorandă în istorie contemporană în cadrul Universității din București, Facultatea de Istorie. Absolventă de relații internaționale și diplomație a aceleiași facultăți, a lucrat timp de 6 ani la Muzeul Național de Istorie a României. Teza sa de doctorat intenționează să exploreze domeniul organizațiilor internaționale print-o analiză particulară a procesului de extindere a NATO, cu referire specială la rolul Adunării Parlamentare NATO. Adunarea a reprezentat o platformă esențială pentru sprijinirea politicii de deschidere a NATO față de fostele state comuniste, facilitând dialogul și dezvoltând colaborarea cu acestea prin intermediul diplomației parlamentare. În timpul rezidenței sale la Accademia di Romania in Roma, Marina Penciu se concentrează pe un proiect de cercetare complementar tezei de doctorat, examinând inclusiv activitatea delegației italiene la Adunarea Parlamentară NATO.
Laura Popa-Florea
ARHITECT
Născută în 1990, Laura Popa-Floarea este arhitect și asistent universitar colaborator la Universitatea de Arhitectură și Urbanism„Ion Mincu” din București. Cercetarea sa urmărește transformările resimțite la nivelul structurii orașului, a spațiului public în particular, în urma intervențiilor urbane totalitariste din perioada comunismului în România. Efectele negocierii proiectului arhitectural–între puterea politică, viziunea profesională și nevoile sociale– asupra spațiului public central sunt analizate prin intermediul relațiilor tipo-morfologice și funcționale modelate în legătură cu aspecte fizice și mentale specifice. Miza cercetării la Roma constă în elaborarea unor mecanisme de analiză a calității spațiului public prin intermediul lecturii urbane, al observației și comparației, în vederea ientificării unor strategii viabile pentru intervențiile arhitecturale contemporane.
Cătălin Rusu
ISTORIC
S-a născut în 1994 la Cluj-Napoca, România. Absolvent nivel Licență în Istorie al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în perioada 2013-2016 cu teza: Transilvania luptă cu Ciuma - tratamente și măsuri antiepidemice în secolul al XVI-lea. De asemenea, este absolvent al unui curs postuniversitar de Filosofie Antică și Medievală din cadrul aceleiași facultăți amintite având ca studiu științific disertația: Teoria Războiului la Sfântul Augustin - între filosofie politică și canon medieval. În prezent, este doctorand la Școala Doctorală de Istorie: Cultură, Civilizație și Istorie din cadrul Universității Babeș Bolyai și redactor al Revistei Philo Historiss al Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca. Tematica lucrării de doctorat: Cardinalul Henric de Segusio (Hostiensis) și Transilvania în lumina izvoarelor juridice medievale (secolele XIII-XIV).
Matei Eugen Stoean
ARHITECT
Matei Eugen Stoean este doctor în arhitectură şi asistent universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. Prin cercetarea cu titlul Arhitectura Teritoriilor de Frontieră. Bisericile de zid ale comunităţilor italiene despărţite de munţii Alpi (1700-1850) se urmăreşte verificarea ipotezelor de lucru dezvoltate prin cercetarea doctorală cu privire la traseele culturale, preferinţa unor tipologii arhitecturale şi difuzarea lor în zonele de graniţă, încadrând acest studiu în fenomenul mai amplu al geografiei artei.