Numărul de aur – Rituri şi ritmuri pitagorice în dezvoltarea civilizaţiilor occidentale

Lansarea volumului Zlatý řez v evropské historii aneb Jak pythagorovské rytmy a obřady ovlivnily vývoj západní civilizace / Numărul de aur – Rituri şi ritmuri pitagorice în dezvoltarea civilizaţiilor occidentale, de Matila C. Ghyka. Volumul este tradus de Danuše Navrátilová, fiind cel de-al doilea titlu tradus în cehă din creaţia acestui autor. Lansarea va avea loc în prezenţa traducătoarei şi a editorului.
Matila Ghyka (Iaşi, 1881 – Londra, 1965) – ofiţer de marină, diplomat, estetician, scriitor, matematician, inginer şi istoric român.
Descendent, după mamă, din familia boierească Ghica (străbunicul său era Grigore V Ghyka, ultimul domnitor al Moldovei înainte de unirea principatelor române), din întrega sa activitate militară, diplomatică şi pedagogică, Matila Ghyka a rămas în istorie mai ales datorită lucrărilor sale de estetică. Prima dintre ele, Estetica proporţiilor în natură şi în artă, a fost publicată în 1927, în timp ce autorul său era diplomat la Paris. Cea mai importantă lucrare a sa, Numărul de aur – Rituri şi ritmuri pitagorice în dezvoltarea civilizaţiilor occidentale, cu o prefaţă de Paul Valéry, a urmat peste 8 ani, în 1935, în timp ce era numit ministru plenipotenţiar în Suedia.
A continuat studiile de estetică şi în timpul când a fost profesor în SUA, teoriile sale influenţându-i direct pe unii dintre artiştii din epocă, precum Salvador Dalí sau arhitectul le Corbusier. Astfel, pentru tabloul Leda atomica, Ghyka a calculat proporţiile pentagonului în care este înscrisă figura principală a tabloului, iar în tabloul Madona de la Port Lligat, realizat în 1949, Dalí respectă o construcţie geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi aşezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporţiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. De asemenea, în cazul clădirii Secretariatului Naţiunilor Unite din New York, proiectată de le Corbusier, raportul dintre înălţimea şi lăţimea clădirii de 39 de etaje este foarte apropiat de numărul de aur 1,618 indicat de Ghyka. Proporţiile de aur au fost utilizate de Le Corbusier şi în proiectarea bisericii Notre Dame du Haut din Ronchamp.

Ce este numărul de aur?
Matila Ghyka arăta în 1927: „Atât în cazul animalelor cât şi în cel al plantelor, pare să existe o preferinţă marcată pentru simetria pentagonală, o simetrie legată clar de secţiunea de aur şi necunoscută în lumea materiei inerte."
Matila Ghyka a interpretat numărul de aur ca reprezentând un secret fundamental al universului şi considera că acest număr este înrădăcinat în fiinţa umană şi în general în materia vie, care îşi manifestă preferinţa pentru proporţiile legate de acest număr în moduri foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic oamenii preferă proporţiile numărului de aur oricăror altor proporţii. Deşi susţine că numărul de aur este de regăsit în toate manifestările materiei vii, analizele sale se concentrează asupra utilizării lui în operele de artă, amintind doar în treacăt alte asemenea manifestări, de exemplu necesitatea „comodulării" în muzică.