În 9 decembrie 2014, de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta a organizat în saloanele sale vernisajul expoziţiei colective de sculptură şi grafică „Omagiu lui Ovidiu Maitec”, realizată de artişti plastici consacraţi din România şi Ungaria, cunoscuţi şi apropiaţi ai marelui sculptor român, precum: Onisim Colta (RO), Ştefan Oroian (H), János Lóránt (H), Dumitru Şerban (RO), Rudolph Kocsis (RO) şi Luigi Varga (RO). Curatorii expoziţiei sunt Ştefan Oroian şi Tamás Revész.
Ovidiu Maitec (13 decembrie 1925 - 18 martie 2007)
Considerat de International Herald Tribune „cel mai important sculptor român de după Brâncuşi”, sculptor, profesor universitar şi membru corespondent al Academiei Române, Ovidiu Maitec a absolvit în 1950 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, iar între 1950 şi 1956 este asistent la Catedra de anatomie artistică a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Se distinge prin participări la: Bienala internaţională de Artă de la Anvers (1967), Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia (1968, 1972, 1980, 1995), Festivalul Internaţional de Artă de la Edinburgh; Expoziţia Internaţională de Sculptură-Muzeul Rodin din Paris (1971), Expoziţia Internaţională de la Bilbao (1982). Lucrările sale se regăsesc în muzee, galerii şi instituşii importante din ţară şi din străinătate, precum: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României, Muzeul de Artă Modernă din Sydney, Baukunst Galerie din Köln, The TATE Gallery, Londra, Kettle's Yard Museum Cambridge, Art Museum Norkoping sau The Lennon Foundation, Florida. De-a lungul activităţii sale a fost recompensat cu distincţiile: Premiul Festivalului Tineretului pentru Sculptură, Viena – 1959, Premiul Academiei Române, Bucureşti – 1967, Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România – 1974, Ordinul Meritul Cultural al României – 1975 şi Ordinul „Cavaliere al Merito della Republica Italiana” – 1985.
„Asemeni genialului său predecesor Brâncuşi, căruia îi este cel mai puternic urmaş spiritual Ovidiu Maitec regăseşte această dublă inspiraţie, terestră şi aeriană, prin care omul veacului 20 reia simbolismul arhaic ce însufleţeşte marile mituri cosmogonice… Pământul mitic al lui Maitec se avântă, frânt, în zbor, aripile îi sunt oscioare şi frângeri geometrale; se avântă, nesfârşit fragil, în densitatea lui obstinată, îngrămădit-rănită, dar totuşi dincolo de atingeri.” (Mircea Eliade – “Maitec sau aripile rănite ale pământului”, Revista “Secolul 20”, nr. 11-12 din 1984)
Expoziţia a fost deschisă la sediul Institutului Cultural Român Budapesta în perioada 9 decembrie 2014 – 28 martie 2015.
