„Explorarea artei tradiționale evreiești din România constituie, pentru cercetători și nu numai, o ocazie fascinantă de a accede, chiar și parțial, la o parte din bogata tapiserie a moștenirii evreiești, care până în prezent nu a fost încă examinată pe deplin. În timp ce în Polonia, Ucraina, Belarus și Lituania sinagogile bogat decorate cu picturi murale pitorești au fost aproape complet distruse, în România post-Holocaust această artă a putut fi conservată parțial. Astfel, la sfârșitul anilor 1960, când istoricul de artă Zussia Efron a început să exploreze arta sinagogală ashkenazică, România era singura țară din blocul sovietic pe care un cetățean israelian o putea vizita. Călătoriile sale în diverse sate și orașe din Moldova au dat naștere la o substanțială și foarte importantă colecție de imagini și amintiri.” – a menționat Ilia Rodov, profesor de artă iudaică la Universitatea Bar Ilan din Israel, cu ocazie conferinței intitulate „Viața evreiască în România la sfârșitul anilor 1960: imagini și impresii”, susținută la sediul ICR Tel Aviv, în data de 21 decembrie.
Ilia Rodov a subliniat faptul că resursele actuale ne permit să pătrundem în obiceiurile uitate și tărâmul captivant al expresiei artistice a artiștilor populari evrei. Unul dintre aceștia a fost Menachem Mendel Grinberg, care a decorat aproape patruzeci de sinagogi românești la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Picturile lui Grinberg înfățișează subiecte biblice, locuri sacre din Israel, precum și peisaje românești autentice. Pictorii evrei români au folosit în mod ingenios cărți poștale, hărți și fotografii pentru a înfățișa locuri îndepărtate din Israel, fără să le fi vizitat niciodată fizic.
În cadrul evenimentului a fost prezentat volumul „În căutarea timpului pierdut: Jurnalele de călătorie ale lui Zussia Efron despre arta evreiască în România” care reprezintă rezultatul unei munci impresionante de cercetare a acestei arhive.
La un an după Războiul de Șase Zile, Zussia Efron, directorul Muzeului de Artă Mishkan din Ein Harod (unul din primele muzee înființate în Statul Israel), și-a început călătoriile în căutarea moștenirii evreiești în Moldova românească. A făcut sute de fotografii ale sinagogilor și cimitirelor evreiești (majoritatea demolate sau distruse între timp) și a consemnat într-un jurnal de călătorie impresiile sale despre viața evreiască din România sub regimul lui Nicolae Ceaușescu. Acum, odată cu apariția acestui volum, fotografiile și amintirile sale, care prezintă dovezi istorice unice și semnificative, devin disponibile publicului larg.
Ilia Rodov este profesor la Departamentul de Artă Evreiască și șeful catedrei „Samson Feldman” de Istoria și Cultura Evreilor din Europa de Est din cadrul Universității Bar Ilan. Este, de asemenea, redactor-șef al revistei Ars Judaica: Bar Ilan Journal of Jewish Art și co-editor al seriei de cărți Jews, Judaism and the Arts la Brill Academic Publishers. Și-a început cariera academică la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde a predat la catedra de Istoria Artei și a Folclorului Evreiesc. S-a alăturat Universității Bar Ilan ca lector la Departamentul de Literatură Comparată, apoi a ocupat un post titular la Programul de Artă Evreiască. A fost președintele fondator al Departamentului de Artă Evreiască (2014–2020) și a condus înființarea programelor academice în Istoria Artei Evreiești și în Terapia prin Artă. Din 1999 până în 2005, Rodov a lucrat la Universitatea Ebraică din Ierusalim ca director al Programelor Academice de Studii Evreiești din Republica Belarus, țara sa de origine.
Profesorul Rodov a mai colaborat cu ICR Tel Aviv în anii trecuți, cu ocazia unor colocvii și conferințe dedicate patrimoniului cultural românesc evreiesc, artei sinagogale și a lăcașelor de cult muzaic din România.
