O legendă spune că numele „Bucureşti" provine de la numele păstorului Bucur. Acest cioban îşi păştea oile pe câmpia udată de Dâmboviţa şi dominată de un mic deal. Legenda lui Bucur reprezintă varianta populară a întemeierii oraşului Bucureşti şi a pătruns în istoriografie „prin intermediul călătorilor străini fiind receptată, în cele din urmă, şi de autohtoni, începând cu secolul al XIX-lea". (Paul Cernovodeanu) Conform altei variante mai probabile, Bucureşti a fost întemeiat de către domnitorul Mircea cel Bătrân (1355 – 1418), la sfârşitul secolului al XIV-lea. Dincolo de legendă şi de supoziţii istorice, primul document scris care atestă Bucureştiul este din anul 1459, document emis de domnitorul Vlad Ţepeş. În cei 550 de ani parcurşi de Bucureşti din 1459 până astăzi, oraşul s-a dezvoltat şi geografic şi urbanistic, dar şi politic, social şi cultural, anii care se termină în „9" având o mare încărcătură.
1. 20 septembrie 1459: Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti, menţionează pentru prima oară numele de Bucureşti într-un act prin care întăreşte proprietatea unor boieri. 2. 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucureşti să fie una din reşedinţele domneşti ale Ţării Româneşti, alături de Târgovişte. 3. 1558 – 1559: La Curtea Veche se construieşte Biserica Domnească. Ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu, Biserica Domnească este cel mai vechi sălaş de cult din Bucureşti, păstrat în forma lui originală. 4. 1659: În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucureşti devine capitala Ţării Româneşti. 5. 1694: Se înfiinţează Academia Domnească de la Sf. Sava, fiind prima şcoală superioară din Ţara Românească. 6. 1702: Pe moşia văduvei Mogoş, domnitorul Constantin Brâncoveanu înalţă Palatul Mogoşoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturală. 7. 1704: Spătarul Mihai Cantacuzino construieşte Spitalul Colţea, cel mai vechi aşezământ de acest fel din Bucureşti, care, după ce va fi avariat de incendiu şi de cutremur, va fi demolat şi reconstruit. (Edificiul actual se ridică după 1888.) 8. 1724: Se ridică Biserica Stavropoleos, considerată o bijuterie a arhitecturii religioase. 9. 1760 – 1782: Sunt atestate breslele meşteşugăreşti pentru croitori, cizmari, pantofari, cojocari, pânzari, şalvaragii (croitori de pantaloni largi, turceşti, numiţi „şalvari"), blănari, ilicari (croitori de „ilice", adică de pieptari, de obicei din postav roşu sau negru). 10. 1765 – 1766: Iau fiinţă primele manufacturi de hârtie la Fundeni şi de postav la Pociovalişte. 11. 1779: Se amenajează primele cişmele publice în oraş. 12. 1798: Recesământul înregistrează 6.006 de case şi 30.030 de locuitori. 13. 1808: Se construieşte Hanul lui Manuc. În 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia, după încheierea războiului ruso-turc (1806 – 1812). 14. 1831: Primul recensământ al populaţiei Bucureştiului după criterii ştiinţifice consemnează 60.587 de locuitori, ceea ce face din Bucureşti cel mai mare centru urban din zonă. Populaţia va creşte într-un interval de 100 de ani la 639.040 în 1930, în 1948 fiind deja consemnaţi 1.041.807 de locuitori. 15. 1847: Un incendiu devastator a distrus o cincime din oraş. Dezastrul a avut un ecou în Europa, pentru prima dată trimiţându-se ajutoare locale şi internaţionale pentru sinistraţi. 16. 31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural „Zoe sau Un amor românesc", în cladirea recent construită a Teatrului Naţional, care poate găzdui 1.000 de spectatori. Clădirea a fost distrusă în cel de-al Doilea Război Mondial. 17. 1854: Se inaugurează Grădina Cişmigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie că „întrece cu mult tot ce poate arăta Germania". 18. 1857: Este primul oraş în lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. La Viena abia în 1859 se va aplica această inovaţie. 19. 1858: Se efectuează lucrări de rectificare şi adâncire a albiei râului Dâmboviţa, lucrări pentru alimentarea cu apă potabilă a Capitalei prin filtrarea apei Dâmboviţei. 20. 1859: După Unirea celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească, în luna februarie, Al. I. Cuza îşi face intrarea în Bucureşti, care devine capitala celor două Principate Unite. Domnitorul îşi stabileşte reşedinţa în Palatul de la Podul Mogoşoaiei. / Se pun bazele Cimitirului „Şerban Vodă" (Bellu). Aici se odihnesc mari reprezentanţi ai literaturii române ca: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Panait Cerna, Ştefan Octavian Iosif, Panait Istrati, Petre Ispirescu, Emil Gârleanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiş, Marin Preda, Nichita Stănescu, dar şi aviatorul Traian Vuia, constructorul primului avion din lume. 21. 1860: Începe pavarea străzilor cu piatră cubică prin înlocuirea bolovanilor de râu. 22. 1862: Bucureştiul devine capitala Principatelor Române. 23. 1866: Ia fiinţă Societatea Literară Românească – Societatea Academică. În 1879, printr-o lege specială, devine o instituţie recunoscută sub numele de Academia Română, „o entitate morală şi independentă în demersurile de orice natură pe care le întreprinde". 24. 1868: Are loc primul concert al Societăţii Filarmonica din Bucureşti. / Casa Capşa deschide cofetăria şi restaurantul, apoi în 1881 – printre primele din Europa – şi o cafenea, toate cele trei fiind locuri deosebit de agreate de bucureşteni şi de vizitatorii oraşului. 25. 1869: Se inaugurează linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, precum şi Gara Filaret, prima gară din capitală (începând din 1960 va deveni autogară). / În decembrie se inaugurează Universitatea Bucureşti. Iniţial, clădirea găzduieşte şi alte instituţii: Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de arte frumoase. 26. 1872: Se inaugurează Gara de Nord, pe atunci numită Gara Târgoviştii, şi se dă în exploatare linia ferată Bucureşti – Ploieşti. / Se dă în exploatare prima linie de tramvai cu cai („tramcar"). Circulă pe traseul Gara de Nord – Calea Griviţei – Strada Luterană – Teatrul Naţional – Piaţa Sfântul Gheorghe. După multe decenii de exploatare, ultimele tramcare se retrag din circulaţie în 1929. 27. 1873: Începe să funcţioneze „Grand Hotel du Boulevard" (azi, Hotel „Bulevard"), care este unul din cele mai vechi hoteluri din Bucureşti. / Suprimarea prin hotărâre ministerială a breslelor; camerele de comerţ şi industrii rămân unicele forme de organizare economică. 28. 1877: Bucureştiul devine capitala României, după declararea independenţei României faţă de Imperiul Otoman (putere suzerană) şi faţă de Imperiul Ţarist (putere protectoare). / Oraşul numără 177.302 de locuitori şi 31.303 de case. 29. 1880 – 1883: Se amenajează cursul Dâmboviţei, i se adânceşte albia, se asanează lunca, astfel se poate întreprinde o vastă reţea de canale pentru a drena apele menajere şi cele de ploaie. 30. 1881: Se înfiinţează Bursa din Bucureşti, prima Bursă de valori din România. 31. 1882: Se introduce lumina electrică. Prima instalaţie intră în funcţiune la Palatul Regal din Calea Victoriei (azi Muzeul Naţional de Artă al României), de unde este alimentat şi Palatul Cotroceni (azi reşedinţa prezidenţială), apoi urmează Teatrul Naţional şi Grădina Cişmigiu. 32. 1883: Instalarea primei linii telefonice particulare în Bucureşti. 33. 1884: Se instalează prima linie telefonică de stat, între Ministerul de Interne şi Poşta Centrală. Apare ziarul Universul, primul mare cotidian românesc. 34. 1885: Se finalizează Clădirea Băncii Naţionale a României (arh. Albert Galleron şi Cassien Bernard). / În cartierul Cotroceni se inaugurează Grădina Botanică. / Teatrul Naţional din Bucureşti este unul din primele din lume iluminat electric. 35. 1888: Ateneul Român îşi deschide porţile. Sala de concerte dispune de 1.000 locuri. Edificul devine o prezenţă emblematică pentru capitală. 36. 1889: Se instalează prima centrală telefonică cu un număr de 5 abonaţi, asigurând legatura între Parlament şi ministere. / Există 12 poduri peste Dâmboviţa, dintre care 7 de piatră şi 5 din fier. / Sunt instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti. 37. 1890: Se începe construcţia Palatului de Justiţie (azi Tribunalul Capitalei), încheiată în 1895, după planurile arhitectului francez A. Ballu. 38. 1891: Se înfiinţează „Societatea arhitecţilor români" şi Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. 39. 1893: Se înalţă Palatul Cotroceni înconjurat de un parc cu vegetaţie bogată. Azi în incinta palatului funcţionează şi Muzeul Naţional Cotroceni. / Îşi începe activitatea Foişorul de Foc. Fiind înalt de 30 m, este utilizat ca post de pompieri şi rezervor regulator pentru reţeaua de alimentare cu apă a oraşului. Din anul 1963 funcţionează ca Muzeul Naţional al Pompierilor. 40. 1894: Se inaugurează prima linie de tramvai electric pe ruta Bd. Cotroceni – Obor, fiind printre primele din Europa. 41. 1895: Concomitent îşi deschid porţile două edificii monumentale, Palatul Justiţiei – pe malul Dâmboviţei, iar Ministerul de Agricultură şi Domenii – în vecinătatea Spitalului Colţea. 42. 1896: Se construieşte în Bucureşti primul velodrom. 43. 1900: Apare primul automobil pe străzile Bucureştilor (circula cu o viteză de 7-8 km pe oră), adus de industriaşul Gheorghe Assan. / La finele acestui an, se dă în funcţiune Palatul Poştelor, azi Muzeul Naţional de Istorie a României. / Este ridicat Palatul Cantacuzino, azi muzeul „George Enescu" (arh. I.D. Berindey). / Se construieşte Palatul C.E.C. (arh. Paul Gottereau). 44. 1906: Se deschide în parcul din Dealul Filaretului „Expoziţia generală română", prilejuită de jubileul regal de 40 de ani. Parcul va purta numele regelui Carol. Cu această ocazie, oraşul Roma dăruieşte oraşului Bucureşti monumentul „Lupoaica Romei". 45. 1907: Se înalţă Palatul Marii Adunări Naţionale, arh. D. Maimarolu. 46. 1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa" în care funcţionează acesta şi în prezent. 47. 1909: Se deschide Cinema Volta, cu prima sală amenajată pentru reprezentaţii cinematografice. / Se aduce la Bucureşti primul automobil electric cu acumulatoare (fabricate în Germania), fiind folosit la transportul mărfurilor. 48. 1914: Se înfiinţează Muzeul Militar Naţional. După mutări succesive, în anul 1986 se stabileşte în actuala clădire. 49. 1920: Primul film de desene animate românesc, „Păcală în Lună", creat de desenatorul Aurel Petrescu. 50. 1921: Spectacolul inaugural al Operei Române din Bucureşti, cu „Lohengrin" de Richard Wagner, dirijor George Enescu. / Se dă în funcţiune aeroportul Băneasa. / Este realizat „Noul plan şi ghid al oraşului Bucureşti" de către Mihail Pantea. 51. 1923: Este promulgată legea proprietăţii literare şi artistice, care proclamă principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale. / Premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac" (adaptare a nuvelei cu acelaşi nume de Radu Rosetti), prima co-producţie din istoria filmului românesc: România – Germania – Olanda. 52. 1925: Se inaugurează prima linie de autobuz între Bariera Călăraşi şi Piaţa Sf. Gheorghe. 53. 1926: Înfiinţarea Fundaţiei culturale „Regele Ferdinand I". / Se lansează subscripţie publică pentru realizarea Catedralei Neamului, rămasă fără rezultat. 54. 1927: Se dă în folosinţă centrala telefonică automatică cu un număr de 3.000 de abonaţi. 55. 1928: Radiodifuziunea începe în mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi şi pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri. 56. 1929: Compania Marconi montează postul de radio Bucureşti la Băneasa. / Înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi de Industrie. / Este desfiinţată ultima linie de tramvaie cu cai. 57. 1930: Premiera filmului Ciuleandra, primul film sonor vorbit în româneşte. Filmul este şi prima ecranizare după Liviu Rebreanu, realizată în două versiuni de Martin Berger. 58. 1931: Se înfiinţează Societatea de Transport Aerian „SARTA", care în 1933 se transformă în „Liniile Aeriene Române" (LARS) şi aparţinea statului. / Este construită clădirea Societăţii Asigurarea Românească cu sala de cinematograf ARO (azi Patria), arh. Horia Creangă. 59. 1932: Este înfiinţată prima instituţie fonografică din România – Electrecord. 60. 1933: Se construieşte Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei, arhitecţi americanii Louis Weells şi Walter Froy şi olandezul Edmond van Saanen Algi. Palatul Telefoanelor, înalt de 52,5 m, în stilul specific zgârie-norilor americani, prezintă caracteristici ale Art Deco şi este prima clădire înaltă cu schelet metalic din România. 61. 1934: Este difuzat primul „jurnal de actualităţi sonore" românesc (regia Jean Mihail). 62. 1935 – 1936: Din beton armat şi granit se înalţă Arcul de Triumf, construit iniţial din lemn şi stuc în anul 1922. Monumentul (înalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor române în Primul Război Mondial. / Se construieşte Facultatea de Drept, arh. Petre Antonescu. 63. 1936: Sociologul Dimitrie Gusti înfiinţează Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume. / Se amenajează Parcul Naţional Carol II, azi Parcul Herăstrău, întins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (în incinta parcului se află şi Muzeul Satului). Aici mai există şi un teatru de vară cu 2.800 locuri. / Se înfiinţează organizaţia turistică de stat – Oficiul Naţional de Turism. 64. 1937: Se termină construcţia Palatului Regal (început în 1930). Azi aici funcţionează Muzeul Naţional de Artă care cuprinde Galeria naţională, Galeria universală cu secţiile de artă feudală, grafică şi atelierul de restaurare. / Se construieşte Biblioteca Academiei Române, arh. Duiliu Marcu. 65. 8 iunie 1938: În Parcul Naţional Carol II (acum Herăstrău), la intrarea dinspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile încep la ora 19.00, oricare vizitator poate să-şi transmită vocea şi imaginea pe un ecran, plătind o anume taxă. Aparatura adusă de Philips constituie „cel mai modern post de emisiune al lumii". / Un cutremur de pământ zguduie Bucureştiul, 36 de case fiind dărâmate şi multe altele grav avariate. 66. 1939: Uzina Electrică Filaret ajunge, prin modernizările făcute, să fie cea mai mare centrală electrică cu motoare Diesel din Europa. / Se inaugurează Academia Militară, care dispune de numeroase săli, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc. 67. 1940: Un puternic cutremur de pământ distruge şi avariază o parte din zona centrală istorică a Bucureştiului. 68. 1944: Aliaţii bombardează Capitala. 69. 1947: Inaugurarea Teatrului Municipal din Bucureşti cu „Insula" de Mihail Sebastian. 70. 1948: Aeroportul Băneasa îşi începe activitatea. 71. 1949: Ia fiinţă Uniunea Artiştilor Plastici din România, totodată se înfiinţează Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu". / Se creează studioul cinematografic „Al. Sahia", consacrat producţiei de actualităţi şi documentare. / Prima linie de troleibuze leagă Piaţa Victoriei şi Hipodromul Băneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere). / Înfiiţarea uzinelor „Semănătoarea" din Bucureşti. 72. 1950: Ia naştere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare şi cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea îl leagă strâns de Capitală. / Este înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă, inaugurat cu premiera „Vânt de libertate" de Isaak Dunaevski. / Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu". 73. 1951: Se inaugurează Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 de locuri. 74. 1952: Se înfiinţează Uniunea Arhitecţilor din România. 75. 1953: Se ridică Teatrul de Operă şi Balet, arh. Octav Doicescu. / Se realizează Complexul Sportiv „23 August", ulterior Stadionul Naţional „Lia Manoliu", azi aflat în reconstrucţie. Dispunea de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat şi pistă de atletism, 21 de terenuri pentru antrenamente, un lac, două bazine etc. 76. 1954: Se deschide Opera Română. Sala are 1.200 de locuri. Este cel mai important teatru liric din ţară, cu un repertoriu bogat. 77. 1955: La uzinele Vulcan se construieşte primul autobuz românesc. 78. 1956: Intră în funcţiune la Bucureşti prima staţie de televiziune. De Revelion se efectuează prima emisiune de televiziune (alb-negru) din ţară. / Îşi începe activitatea Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti. 79. 1957: Se termină lucrările de construcţie (începute în 1951) la Casa Scânteii, din 1989 se numeşte Casa Presei Libere. Edificiul găzduieşte multe edituri, redacţii. Aici se află şi cea mai mare întreprindere poligrafică a ţării, acum sub denumirea de Compania Naţională a Imprimeriilor „Coresi" S.A., continuatoarea activităţii Combinatului Poligrafic Bucureşti şi a Regiei Autonome a Imprimeriilor CORESI. / Muzeul Literaturii Române pune la dispoziţia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, fotografii, artă plastică şi obiecte memoriale care ilustrează cele mai semnificative momente din istoria literaturii române, de la origini până în prezent. În 1970, muzeul se mută în actuala clădire cunoscută sub numele de „Casa Scarlat Creţulescu". 80. 1959: Pe 1 mai se deschide Colţul zoologic Băneasa, care devine din 1962 Grădina Zoologică Bucureşti, având o suprafaţă de 5,85 ha. 81. 1960: Se inaugurează Sala Palatului. Sala mare este dotată cu 3.000 fotolii (spătarele sunt dotate cu difuzoare) şi cu o scenă modernă spaţioasă. 82. 1961: Îşi începe activitatea cel mai mare circ din ţară, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri şi cu anexe care adăpostesc şi menajeria deschisă pentru vizitatori. / Se fabrică primele televizoare româneşti alb-negru, marca „Electronica". 83. 1964: Se înfiinţează Studioul cinematografic „Animafilm", specializat în producerea filmelor de animaţie. 84. 1968: Începe construirea complexului Teatrului Naţional şi a Hotelului Intercontinental (terminat în 1970), arh. Horia Maicu, R. Belea, N. Cucu. Hotelul „Intercontinental" este cea mai înaltă construcţie a Capitalei până în 2004, are 25 de nivele, dispune de 420 de camere şi de garaj subteran. 85. 1970: La 17 km de Bucureşti, se deschide Aeroportul Internaţional Otopeni, arh. Cezar lăzărescu, G. Cristea. 86. 1973: Se construieşte Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", înlocuind vechea clădirea Teatrului Naţional. Sala Mare, cu 1.186 de locuri dispune de cea mai bine dotată scenă a ţării. Sala Amfiteatru cu 400 de locuri şi Sala Atelier, cu 250 de locuri, oferă şi ele variate posibilităţi de joc. În Sala Mică funcţionează Teatrul de Operetă „Ion Dacian". 87. 1974: Se dă în funcţiune Palatul Sporturilor şi Culturii, azi Sala Polivalentă. Constituie cea mai importantă bază sportivă acoperită a Capitalei. Pentru competiţii sportive, capacitatea este de 6.000 de locuri, iar pentru concerte capacitatea se poate spori la 8.000 de locuri. 88. 1976: Magazinul Universal „Unirea" deschide şirul unor mari magazine moderne. 89. 1977: Un cutremur de pământ devastator distruge şi avariază cea mai mare parte din centrul Bucureştiului. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. / Încep demolări masive în zona centrală Calea Moşilor, Şoseaua Ştefan cel Mare, Mihai Bravu. / Se deschide Magazinul Universal „Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai mare complex comercial al ţării. 90. 1979: Se inaugurează prima linie de metrou între uzinele „Semănătoarea" şi „Timpuri Noi". / Bucureştiul este organizat administrativ în şase sectoare, fiecare cu Primărie de sector, şi Primăria Generală a Capitalei. Această formulă reorganiza cele 8 raioane din perioada Republicii Populare Române (raioanele au fost înfiinţate în 1947 după modelul sovietic), care, la rândul lor, reorganizau cele 4 sectoare din perioada interbelică, prima organizare mai bine conturată a Bucureştiului datând dinainte de 1800 şi împărţea Bucureştiul în 5: Podul Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei), Târgul de Afara (azi zona Obor), Broşteni, Gorgani (zona Izvor, unde este şi biserica Sf. Ilie Gorgani) şi Târgul (zona Unirii de azi). 91. 1981 – 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ, Casa Poporului, se demolează mai mult de 40.0000 de construcţii, locuinţe, edificii administrative, monumente de artă şi cultură, mănăstiri şi biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafaţa demolată este egală cu cea a Veneţiei. Lucrările vor fi întrerupte în 1989, multe dintre construcţii rămânând neterminate. 92. 1989: Revoluţia română 93. 1990: În februarie, se înfiinţează Muzeul Ţăranului Român. Rezultat al preocupărilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte şi documente. 94. 1991: În decembrie, Muzeul Naţional Cotroceni îşi dechide porţile. Pe lângă pivniţele domneşti, cuhniile şi chiliile mănăstireşti medievale, printre altele pot fi vizitate câteva apartamente mobilate în stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori încăperi reprezentând perioada antebelică (Sufrageria germană, Salonul de vânătoare, Salonul florilor, Marele Salon de Recepţie etc.) 95. 1998: Populaţia Capitalei numără 2.029.899 de locuitori. 96. 2000: Se redeschide Muzeul Naţional de Artă al României, în clădirea Palatului Regal, după ce a fost închis pentru lucrări de restaurare timp de 10 ani. 97. 2003: Se înfiinţează Institutul Cultural Român, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, sub autoritatea Preşedintelui României, având ca misiune promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Cu sediul la Bucureşti, ICR are 17 reprezentanţe în străinătate, la Berlin, Bruxelles, Budapesta, Seghedin, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena. 98. 2007: România devine stat membru al Uniunii Europene, iar Bucureştiul devine una din capitalele statelor UE. 99. 2009: 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti şi marcarea acestui moment istoric în Praga prin „Luna 9 a Bucureştiului în Praga", program conceput şi organizat de ICR Praga, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României, Asociaţia „Bucureştiul meu drag!", Facultatea de Muzică din Universitatea de Vest din Timişoara, Teatrul Nottara, Cinemateca Română, Centrul Naţional al Cinematografiei, Muzeul Naţional al Literaturii Române, împreună cu invitaţii Dan Perjovschi, Gheorghe Lazăr, Irina Sârbu şi PurAnima, Eugen Negrici, Narcis Dorin Ion, Ioana Marinescu, Răzvan Ţupa, Oana Cătălina Ninu, Marius Ianuş, Domnica Drumea, Cosmin Perţa, Mugur Grosu, Vlaicu Golcea şi Bucharest AV.
