„Taragotul: o poveste austro-ungaro-românească“, la Universitatea de Muzică și Arte Performative din Viena

Institutul Cultural Român de la Viena, în colaborare cu Universitatea de Muzică și Arte Performative din Viena (mdw), organizează marți, 17 martie 2026, ora 19.00, evenimentul „Taragotul: o poveste austro-ungaro-românească“, la Sala Fanny Hensel a mdw.

După cuvântul de deschidere al prof. dr. Ulrich Morgenstern, de la Universitatea de Muzică și Arte Performative din Viena, vor susține prelegeri despre istoria taragotului drd. Cristian Totpati, vicepreședintele Fundației „Dumitru Fărcaș” și muzician etnograf, și dr. Răzvan Roșu, specializat în etnografia românească. De asemenea, Levente Szabolcsi și Molnár Péter, constructori și colecționari de taragot, deținători ai liecenței stowasser la Budapesta, vor vorbi despre instrumentul de suflat, evenimentul incluzând și momente muzicale susținute de Daniel Blaga, Nicolae Badiu, Liviu Burz și Ruben Doran.

Taragotul este un instrument de suflat extrem de popular în muzica populară românească, în special în Banat și Transilvania, adus din Ungaria în jurul anilor 1910-1920. Consacrat de Nicolae Luță Ioviță și popularizat de mari artiști precum Dumitru Fărcaș și Luca Novac, taragotul a devenit un simbol al identității muzicale românești, fiind recunoscut pentru sunetul său nostalgic și expresiv. Deși taragotul este de origine turco-persană, preluat apoi de maghiari, licența de construcție a instrumentului a aparținut multă vreme Austriei, mai ales în timpul monarhiei. Instrumentul a fost utilizat până la Primul Război Mondial mai degrabă ca instrument militar datorită tonalității stridente. În Austria, fabrica Hammerschmidt & Söhne a deținut licența de producție a taragotului după ce producțiile Schunda și Stowasser au fost închise. La noi în țară a fost adus de ,,suflătorul” Luță Ioviță, care s-a întâlnit cu taragotul pe când era militar în armata austro-ungară, la Szeged. Ioviță, cărășean de obârșie, l-a făcut cunoscut și folosit considerabil în Banat, alături de alți câțiva muzicanți de renume, precum Ion Murgu, zis ,,Bănățeanu” sau Ion Luca. După Marea Unire, taragotul s-a răspândit în întreaga Transilvanie, devenind instrumentul de suflat favorit al ardelenilor, popularitatea lui în acest ținut românesc depășind-o cu mult pe cea din țara de baștină.

Cristian-Vasile Totpati este lector univ. drd. la Universitatea din Oradea, profesor la catedra de instrumente de suflat la Școala de Arte din Satu Mare, vicepreședinte al Fundației „Dumitru Fărcaș”, și a organizat o serie de masterclass-uri pe tema taragotului în întreaga țară. Este doctorand al Academiei de Muzică Gheorghe Dima – Școala Doctorală Sigismund Toduță.

Dr. Răzvan Roșu, cu studii în Germania și Austria, s-a remarcat printr-o activitate amplă dedicată cercetării și promovării patrimoniului imaterial al moților. Prin proiecte educaționale, expoziții, lucrări științifice, Răzvan Roșu reușește să păstreze viu spiritul unei comunități istorice aparte. Începând cu anul 2010 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie, secția Etnologie, din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj și ale Universității din Viena ca și bursier Erasmus în anul universitar (2011-2012). În 2016 a obținut diploma de masterat la specializarea studii Sud-est europene din cadrul Universității „Friedrich Schiller” din Jena, Germania. În perioada 2016-2019 a fost membru extern al Colegiului Doctoral Galiziția la Universitatea din Viena. În anul 2017 a devenit doctorand al Universității de limbă germană Andrássy din Budapesta. În 2020 și-a susținut public teza de doctorat în domeniul antropologie culturală la Universitatea „Friedrich Schiller” din Jena, Germania. Din anul 2017 este membru consultant al Comisiei Vanishing Languages and Cultural Heritage, Academia de Știință Austriacă din Viena, unde a participat la stagii de cercetare pe teren în România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Grecia, Rep. Macedonia, Serbia etc. O mare parte a activității de documentare și salvgardare a dialectelor, meșteșugurilor și a muzicilor tradiționale amenințare cu dispariție sunt accesibile online: https://www.oeaw.ac.at/vlach/. Din anul 2022 este cadru didactic asociat al Universității Babeș-Bolyai, unde predă la secția de Etnologie, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie. Răzvan Roșu are și o bogată activitate artistică, în calitate de inițiator și de colaborator în realizarea unor proiecte culturale, dar și ca interpret de muzică tradițională moțească la tulnic, fluier, cimpoi și vioară (ceteră). Împreună cu grupul folcloric „Tecerașii Moților” a concertat în numeroase locuri din România, dar și în Belgia, Marea Britanie, Franța, Austria, Germania, Ungaria, Ucraina, Rep. Moldova etc.

Ruben Doran este un muzician polivalent originar din Oravița, România. A început studiul pianului la vârsta de 5 ani și a absolvit Școala de Muzică din Oravița în 2004. Între 2004 și 2007 a fost dirijor secund al orchestrei Bisericii Baptiste din Oravița, devenind apoi dirijor al corului Aurora. În 2012 a continuat studiile la Viena, la Konservator, specializându-se în dirijat orchestral, pian, acordeon și dirijat coral. Din 2012 a activat ca tenor în Corul Societății St. Ulrich din Viena și, din 2017, a devenit dirijor secund al acestui cor, colaborând cu diverse orchestre. A dirijat Metropolitan Kammerorchester Wien începând cu 2018 și a fondat mai multe coruri în Viena. Din 2019 este membru al Corului Filarmonic al Musikverein din Viena și, din 2020, tenor în ExtraChor la Opera din Graz. A concertat alături de artiști ai Wiener Staatsoper și este implicat în predarea muzicii, organizând anual concerte cu elevii săi.

Daniel Blaga și Nicolae Badiu sunt doi muzicieni români de folclor autentic, specializați și în muzica taragotului.

Intrarea la eveniment este liberă.

Parteneri: Universitatea de Muzică și Arte Performative din Viena, Ambasada României în Republica Austria, Collegium Hungaricum Viena, Fundația Dumitru Fărcaș, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, Asociația Austro-Română Austrom