Festivalul Culturii Române la Cracovia este un proiect de mari dimensiuni, realizat de Institutul Cultural Român din Varşovia în parteneriat cu Fundaţia poloneză „Perspectiva Estică". Timp de 10 zile, între 11 şi 20 aprilie, în diferite locaţii din Cracovia şi din satelitul său turistic, oraşul Wieliczka, au avut loc concerte, proiecţii de film, lecturi literare, prelegeri, expoziţii, cursuri demonstrative de limba română etc. Practic, Festivalul a ajuns la cele mai diverse categorii de public, de la copii, prin lecturile publice din basme româneşti, până la publicul de teatru contemporan. Avalanşa de evenimente programate, în medie 3 pe zi, s-a adresat deopotrivă inimii, minţii, dar şi simţurilor, prin degustările de vinuri şi bucate româneşti. Efortul organizatoric din spatele evenimentelor ce alcătuiesc Festivalul, întins pe durata mai multor luni, nu ar fi condus la succesul din aceste zile fără foarte buna colaborare dintre Institutul Cultural Român din Varşovia şi Fundaţia "Perspectiva Estică" sau fără sprijinul unui mare număr de instituţii şi organizaţii poloneze: Universitatea Jagiellonă (Catedra de românistică), Institutul de Studii Est-Europene din Varşovia, Asociaţia de Prietenie Polono-Română din Cracovia, Editura Czarne, revista "Literatura în lume" , şi nu numai. Deschiderea Festivalului a avut loc vineri după-amiaza, în sala de festivităţi a Primăriei cracoviene, una dintre cele mai frumoase clădiri renascentiste ale oraşului. În deschidere au vorbit dl Jerzy Miller, voievodul Regiunii Małopolska, d-na Elżbieta Żak, preşedinta Fundaţiei „Perspectiva Estică", dl Dorian Branea, directorul ICR Varşovia. Audienţa a fost formată din reprezentanţi ai consulatelor generale care funcţionează la Cracovia, demnitari locali, universitari, inclusiv profesorii şi studenţii Catedrei de românistică a Universităţii Jagiellone, şi melomani. Concertul de deschidere a fost susţinut de Trio "Contraste", cunoscutul ansamblu simfonic alcătuit din muzicienii Ion Bogdan Ştefănescu (instrumente de suflat), Sorin Petrescu (pian) şi Doru Roman (percuţie). Repertoriul, exclusiv românesc, a fost unul neconvenţional, avangardist, experimental, sofisticat – la fel ca România pe care ICR Varşovia doreşte să o prezinte polonezilor. Muzica unor compozitori precum C.D. Georgescu, A. Stroe, Emil Wendell sau Dan Dediu, puternică, originală, perfect sincronizată cu noile direcţii muzicale mondiale, a fost o propunere neaşteptată care, după momentele iniţiale de surpriză, a generat un răspuns entuziast din partea unui public în general puţin familiarizat cu experimentele în domeniul muzicii simfonice. Cei trei muzicieni au fost aplaudaţi minute în şir în picioare, de o audienţă care s-a lăsat până la urmă captivată de aceste fraze muzicale complicate, adeseori dizarmonice şi şocante, interpretate impecabil. După concertul de deschidere, celor prezenţi le-a fost oferit câte un pahar de vin românesc chiar în atriumul Primăriei, restaurat în toată splendoarea volumelor şi ornamentelor sale renascentiste, unde a fost amenajată o expoziţie de fotografii realizate în România, în mai multe sesiuni de documentare, de profesorii şi cursanţii Şcolii de Fotografie din Varşovia. Aceştia pregătesc în prezent, pe baza unui grant câştigat în Programul „Publishing Romania" al Institutului Cultural Român, şi un album de fotografii artistice dedicat vieţii cotidiene româneşti. Seara primei zile a Festivalului a aparţinut filmului. La Cinematorgaful „Ars", situat lângă legendara Piaţă Mare a Cracoviei, a fost prezentat, în cadrul unei proiecţii de gală, cel mai recent film al regizorului Radu Gabrea, Cocoşul decapitat, o coproducţie româno-germano-austriacă, având-o într-unul dintre rolurile principale pe una dintre cele mai cunoscute tinere actriţe poloneze, Alicja Bachleda. Pentru că ICR Varşovia urmăreşte să proiecteze în conştiinţa polonezilor imaginea unei Românii plurale (plurietnică, pluriconfesională, plurilingvistică), filmul lui Radu Gabrea a fost ales, pe lângă calităţile intrinseci, şi întrucât narează un episod tragic din istoria saşilor transilvăneni şi, prin extensie, al istoriei româneşti contemporane. După proiecţie, o parte a publicului a rămas să dialogheze cu regizorul şi cu actriţa Victoria Cociaş, invitaţi să ia parte la eveniment. Discuţia, foarte animată, s-a prelungit până târziu în noapte şi a atins nu numai teme legate de cinematografie sau personale, ci şi, pentru că Radu Gabrea este un artist interesat de statutul individului în momentele istorice decisive, teme istorice şi politice.
