- 16 July 2019
- Etichete Icr viena Un austriac la bucuresti Francisc iosif rainer Icr
Expoziţia foto-documentară "Un austriac la București: Francisc Iosif Rainer, personalitate universală" este prezentată de ICR Viena şi Muzeul Municipiului București, în perioada 17 iulie - 22 septembrie 2019.
Vernisajul expoziției are loc în data de 17 iulie, de la ora 19.00, cu participarea domnului dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, istoric, jurnalist şi antropograf în capitala austriacă.
Noua expoziție foto-documentară pe care Muzeul Municipiului București o prezintă publicului dezvăluie aspecte inedite din viața și activitatea unui mare savant român care a revoluționat medicina și antropologia la nivel universal.
Francisc Iosif Rainer (1874-1944), născut într-o familie de intelectuali austrieci din Bucovina, a fost un eminent profesor român de Anatomie, antropolog de prestigiu internațional. După finalizarea celor dintâi monografii de teren din lume realizate asupra populației de la Nereju, Fundu Moldovei și Drăguș, alături de sociologul Dimitrie Gusti, a prezentat publicului opiniile sale cu privire la problema varietății raselor umane. Francisc Rainer dezvoltă printr-o metodă interdisciplinară de prezentare un excurs sintetic, limpede și atrăgător, folosindu-se de demonstrațiile biologiei și antropologiei - potrivit cu nivelul de cunoștințe de la acea dată, ce corespund în mare cercetărilor actuale - pentru a confirma fenomenul istoric. În epocă, această metodă de argumentare sintetică a unui subiect căpătase renumele de „rainerism“.
„Metoda raineriană constă într-un demers interdisciplinar de a realiza un excurs sintetic ce pleacă de la biologie și antropologie pentru a explica un fenomen istoric. Francisc Rainer a fost un evoluționist convins. Pentru el omul era într-o continuă corelare cu mediul înconjurător, iar rasele sau tipurile antropologice constituiau răspunsul fondului genetic ce se traducea în expresie fenotipică la integrări în mediu și realizate în timp. Nu concepea înțelegerea ființei umane decât în completarea sa bio-psiho-socială. Considera că «orice concepție a vieții izvorâtă numai din biologie e subumană, dar nici o concepție a vieții nu trebuie să fie în contradicție cu biologia» – concepție de avangardă, nici astăzi bine înțeleasă, dar clar susținută de cercetările de genetică moleculară, de neuro-endocrinologie, de paleo-antropologia și antropologia zilelor noastre. Francisc Josif Rainer a revoluționat anatomia pe care o considera «știința formei vii»“ – Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, curator al acestei expoziții.
- Profesorul Rainer a fost un adevărat filosof care practica, fără a afişa, înţelepciunea – spre deosebire de atâţia care o afişează fără să o practice. Profesorul Rainer a fost un deschizător de drumuri noi şi în privinţa unei antropologii a poporului român, creând fundamentul ştiinţific prin cercetările ce le-a făcut pentru întîia oară pe teren, în trei sate româneşti, care sunt de altfel şi primele monografii antropologice săteşti din ştiinţa mondială! Gândul de recunoaştere al Academiei restituie celui care a creiat anatomia fiinţei vii locul care de drept îi revine printre cei dintîi savanţi ai lumii. (Dimitrie Gusti)
- Mi-am dat seama că unul din cele mai mari servicii pe care Rainer le-a adus celor ce au lucrat în apropierea sa și elevilor săi, când aceștia au ținut să-l înțeleagă, e de a-i fi învățat să gândească. (Constantin Parhon)
- Cultura lui prodigioasă ne uluise. Profesorul era în stare să evoce – spre lămurirea unui caracter antropologic dominant, ori a unui caz concret de medicină operatorie – orice amănunt din «Comedia Umană» a lui Balzac, întreaga gestație intelectuală a quartetelor lui Beethoven, sau chiar o năzdrăvănie cu haz din povestirile Baronului de Münchhausen. (Mircea Vulcănescu)
- Rainer este cel mai erudit om pe care-l cunosc! (Dr. Ion Cantacuzino)
