Giacomo Gastaldi (1500?–1566), Romaniae (quae olim Thracia dicta) vicinorumque regionum, uti Bulgariae, Walachiae, Syrfiae, etc. descriptio, în Abraham Ortelius, Theatrum Orbis Terrarum, Antwerpen, 1584, 36x50,2 cm (harta), 41x52 cm (coala), gravură, hârtie, colorată manual în epocă, colecţie privată.
Hartă a Peninsulei Balcanice realizată în 1584 de Abraham Ortelius pentru «Theatrum Orbis Terrarum»; în partea de sus a hărţii, lesne de identificat, se găsesc Ţara Românească şi Moldova, inclusiv Basarabia. Ortelius îl indică pe Giacomo Gastaldi drept autorul hărţii, deoarece se bazează pe două hărţi ale cartografului italian: o hartă a zonei Dunării din 1546 şi una din Europa Răsăriteană datând din 1560. Cartuşul este bogat decorat. Începând cu versiunea latină din 1584, această hartă a fost prezentă în toate ediţiile ulterioare ale «Theatrum Orbis Terrarum». Numărul de exemplare ale acestei hărţi, realizate cu singura placă de cupru folosită ca matriţă de tipar, a fost estimat între aproximativ 4375 şi 5325 ex.
Giacomo Gastaldi (1500?–1566) a fost un cartograf veneţian de origine piemonteză, activ în oraşul lagunar deja la sfârşitul anilor ‘30 ai secolului al XVI-lea. A realizat hărţile ediţiei italiene a «Geografiei» lui Ptolemeu, tipărită la Veneţia în 1548. Printre hărţile sale, o hartă a Principatelor Române, care datează din 1546, se păstrează într-un singur exemplar în Biblioteca Vaticanului. Gastaldi a folosit diverse surse pentru întocmirea hărţilor sale, bazându-şi lucrările pe corelarea dintre datele ptolemeice şi cele din numeroase portulane. A colaborat la publicarea lucrării «Navigationi et viaggi» a lui Giovanni Battista Ramusio, apărută la Veneţia în perioada 1550–1556. Gastaldi este autorul a peste o sută de hărţi, printre care se numără o hartă a Rusiei (1550), o hartă a Germaniei (1552), care a avut un succes de piaţă notabil, o hartă a Piemontului (1555), o hartă a Poloniei ( 1561–1564) şi o hartă a Asiei Mici şi a Anatoliei (1564) (sursa: Dario Busolini, Gastaldi, Giacomo, in Dizionario Biografico degli Italiani, vol. 52, Roma, 1999).
***
Gerardus Mercator (Gerhard Kremer) (1512–1594), Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, în Atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica mundi et fabricati figura, Duisburg, 1595, 34,5x47 cm (harta), 53,5x61 cm (coala), gravură, hârtie, colorată manual în epocă, colecţie privată.
Harta Ţării Româneşti şi a regiunilor înconjurătoare, realizată de Mercator inspirându-se, foarte probabil, după hărţile lui Johannes Honterus şi Giacomo Gastaldi. După moartea lui Gerardus Mercator, în 1604, matriţele de cupru ale hărţilor sale au fost cumpărate la licitaţie de către Jodocus Hondius, cartograf şi editor din Amsterdam, iar acesta din urmă a început în 1606 publicarea Atlasului îmbogăţit cu noi hărţi, lucrare care s-a bucurat de un mare succes şi ale cărei ediţii succesive au ieşit de sub tipar până în 1637. Ţara Românească este înfăţişată ca o regiune mărginită de Dunăre, la sud, cuprinsă între Principatul Moldovei, la nord-est, Bulgaria otomană, la sud, şi Serbia spre sud-vest. Cartuşul este ovoidal şi mai puţin elaborat, fiind situat în partea stângă sus, înconjurat de un bordaj bogat împodobit cu motive mitologice. Harta redă frontierele de sud ale Ţării Româneşti cu o relativă exactitate şi cuprinde numeroase toponime şi hidronime, în formă coruptă din germană sau latină/greacă, în timp ce distanţele dintre localităţi sunt indicate doar cu aproximaţie.
Gerardus Mercator (Gerhard Kremer) (1512–1594) s-a născut la Rupelmonde, în Flandra. În timp ce studia filosofia şi teologia la Universitatea din Leuven, s-a dovedit mult mai interesat de astronomie şi matematică. Având oportunitatea de a fi lucrat sub îndrumarea matematicianului şi cosmografului Gemma Frisius şi a bijutierului şi gravorului Gaspard van der Heyden, Mercator şi-a perfecţionat abilităţile şi măiestria de cartograf. Mercator a fost responsabil pentru invenţia proiecţiei omonime de realizare a hărţilor şi portulanelor, o metodă de reprezentare la scară care s-a dovedit inovatoare pentru vremea sa şi este încă fundamentală pentru cartografia modernă. Unul dintre cei mai mari geografi ai secolului al XVI-lea, Gerardus Mercator a realizat prima sa hartă, descrierea Ţării Sfinte, în 1537. Cartograf prolific, el este autorul a numeroase hărţi. În 1554 s-a mutat la Duisburg, unde şi-a deschis propriul atelier şi s-a stabilit în urbe pentru totdeauna. În 1578 a iniţiat planul publicării unui mare Atlas al lumii, care urma să conţină peste 100 de hărţi. Lucrarea a fost amânată repetat, începând din 1585 şi până în 1589. Gerardus Mercator a folosit pentru prima dată numele Atlas pentru hărţile însumate pe care intenţiona să le publice într-un volum consistent, în format mare. Atlasul lui Mercator, care conţine 107 hărţi, a fost publicat abia în 1595, la un an după moartea sa, de către fiul său Rumold Mercator.
