Începând cu data de 5 august 2022, pe resursa de social-media aInstitutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” va putea fi accesată lansarea online de carte – O croazieră de la Viena la Constantinopol (Călători, Spații, Imagini), 1830 – 1860”, semnată de Constantin Ardeleanu. Înregistrarea audio-video, care va cuprinde prezentarea de carte, este realizată de către Constantin Ardeleanu, autorul volumului. Filmul este tradus și subtitrat în limba turcă.
Lucrarea cuprinde șase capitole ce analizează o multitudine de aspecte relevante pentru istoria croazierelor dunărene. Cinci dintre ele se referă la diferite spații (fluviul, piroscafele, teritoriul riveran, lazaretele, Clisura Dunării) reimaginate și revalorizate după introducerea navigației cu aburi, iar un altul prezintă călătoriile românilor cu vaporul dunărean, dar și cu alte mijloace de transport terestru.
Constantin Ardeleanu este profesor de istorie modernă a României la Departamentul de Istorie, Filosofie și Sociologie al Universității „Dunărea de Jos” din Galați și Long-Term Fellow la New Europe College - Institute for Advanced Study, București. Ardeleanu este interesat de istoria socială și economică a Europei dunărene și a regiunii Mării Negre începând cu secolul al XVIII-lea. Între cele mai recente monografii ale sale menționăm „The European Commission of the Danube, 1856–1948. An Experiment in International Administration”, Brill: Leiden and Boston, 2020; este coeditor (împreună cu Olena Palko) al volumului „Making Ukraine: Negotiating, Contesting and Drawing Borders in Twentieth Century Ukraine”, în curs de apariție la McGill-Queen’s University Press: Montreal și Kingston, 2022.În anul 2008, la Editura Istros, Muzeul Brăilei, Brăila a publicat o carte de unic autor bazată pe teza de doctorat: „Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării (1829–1914)”.Constantin Ardeleanu a publicat la editura Humanitas din București în anul 2021 „O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830–1860”.
Proiectul contribuie la o mai bună cunoaștere a uneia dintre principalele căi prin care spațiul românesc s-a conectat la lume, dar și dezvăluie multiplele transformări produse de contactul românilor și al spațiului românesc cu tehnologia modernă ce circula de-a lungul unei mare artere de transport internațional, într-o perioadă când aceasta reprezenta una dintre cele mai facile, rapide, sigure și confortabile legături dintre Occident și Orient.
